<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.0 Transitional//EN">
<HTML><HEAD>
<META http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=utf-8">
<META content="MSHTML 6.00.2900.3157" name=GENERATOR>
<STYLE></STYLE>
</HEAD>
<BODY bgColor=#ffffff>
<DIV><FONT face=Arial size=2>
<TABLE cellSpacing=0 cellPadding=0 width="100%" border=0>
<TBODY>
<TR>
<TD style="TEXT-ALIGN: justify" width="100%"><B>Devenirea / Growth</B>
</TD></TR>
<TR>
<TD
style="PADDING-RIGHT: 3px; FONT: 12px Tahoma; COLOR: #222; TEXT-ALIGN: justify"
width="100%">
<DIV><BR><B><FONT class=subtitlu>expoziţie personală foto al artistei
finlandeze Wilma Hurskainen</FONT><BR><FONT color=#808080>perioada:
</FONT>06 - 25 Noiembrie, 2007<BR><FONT color=#808080>organizatori:
</FONT>Ambasada Finlandei, Uniunea Artiştilor Plastici din Republica
Moldova<BR><FONT color=#808080>locaţie: </FONT>Centrul Expozitional
Constantin Brancusi<BR><FONT color=#808080>vernisaj: </FONT>6 Noiembrie
2007, ora 17:00</B></DIV>
<DIV><STRONG></STRONG> </DIV>
<DIV><STRONG></STRONG> </DIV>
<DIV><STRONG>DEVENIREA<BR><BR></STRONG>Ceea ce etalez în această expoziţie
prezintă un proiect prin care, ghidată de ideia de a reactualiza,
re-fotografiind momente reale după scenariile din îndărătul imaginilor pe
care ni le-a făcut tatăl meu mie şi celor trei surori ale mele, pe cînd
eram copii. Adecvat logicii ideii am intenţionat ca noile fotografii să
comporte analogii paroxistice cu originalele: locurile şi compoziţiile au
rămas aceleaşi, la fel cum sunt şi părţile corpului şi expresia feţei.
Seria de fotografii înglobează circa 30 de imagini.<BR><BR>M-a impresionat
întotdeauna capacitatea fotografului de a transcede, de a emerge dincolo
de timp şi de a construi comparaţii de genul celei care m-ă preocupă să o
construiesc şi eu. Este un ceva neliniştitor, poate chiar tragic în a
privi o fotografie şi în a o compara cu una nouă, deoarece în acest cadru,
iminent vom vedea cum lucrurile s-au schimbat, adică au devenit. Este
regretabil faptul că entitatea timp a fost acreditată drept principalul
măsurătoriu a vieţii omului. Cunoaştem oameni ce nu sunt capabili sau nu
vor să vadă schimbările în ei înşişi, adică, a constituirii iminente
trecerii timpului.<BR>Datorită noilor tehnologii, eu şi surorile mele
încercăm un posibil plonjon ce s-ar preta retroactiv, în trecut. Stăm în
aceleaşi poziţii ale corpului, iar aparatul pare să fixeze exact din
acelaşi racursiu din care ne-a fotografiat tata. Şi totuşi, ineluctabil,
încercările noastre nu sunt altceva deît himere. Este firesc: nu ne putem
întoarce în timp!<BR><BR>De asemenea, mă interesează fotografiile de
familie şi modul în care sunt făcute, păstrate şi, în unele cazuri,
privite. Oricine care are o familie ştie că pozele de familie sunt o formă
de a reflecta o familie, unică şi fericită. <BR><BR>Fotografiile de
familie pot fi o formă de a învedera trecutul şi identitatea unei
persoane. Simultan, fotografiile sunt o formă de a ascunde unele aspecte,
la fel şi de a le revela pe altele. <BR>Prin comparaţia fotografiilor din
trecut cu cele de astăzi, timpul apare ca o formă ciudată. Se generează
senzaţia că există un dialog indestructibil între trecut şi prezent, aşa
cum se întîmplă în cazul amintirilor: amintirile nu sunt statice, ci
aleatorii corespunzător cu ce ni se întîmplă. Prin recurenţa la un
îndepărtat moment din trecut se relevă ceva straniu legat de noi înşine în
calitate de subiecte ale fotografiei: rolul pe care îl jucam instantaneu
poate fi estimat ca emfatic.<BR><BR>În primele fotografii avem vreo 5 ani,
dar ştiam deja cum să pozăm pentru o
fotografie.<BR><BR><BR><B>GROWTH</B><BR><BR>Growth is a project in which I
am reconstructing and re-photographing pictures that my dad took of me and
my three little sisters when we were children. I am trying to make the new
photograph look as similar as possible to the old one: the place and the
composition are the same, and so are our positions and facial expressions.
The series consists of about 30 pictures.<BR><BR>I have always been very
attracted by the photograph´s ability to cross time and create this kind
of comparisons. There is something sad, almost tragic, about looking at
old photographs compared to new ones and seeing how people and things have
changed or grown up. After all, it is said that time has been accepted as
a common means of measuring life because people are not able nor willing
to see the change in themselves. In the pictures it seems as if we were
trying to go back to our childhood by accepting the same position towards
each other and the photographer´s/spectator´s gaze but we unavoidably
fail. We have to fail – there is no return in time.<BR><BR>I am also
interested in family photographs and the way they are taken, stored and
(not so often) looked at. Anyone with any family history can tell that,
although the family pictures are supposed to tell a story about a happy,
unanimous family, growing up with other people is never simple. Family
photographs can be a way of reflecting one´s past and identity, but the
pictures conceal just as much as they reveal.<BR><BR>In the comparisons
time takes a strange form – it feels as if there was a dialogue between
the past and the present moment, like there is in our minds what comes to
our own memories. A memory is never static, permanent, but changes as we
change. By repeating a distant moment something weird is revealed about us
as objects of the photograph in the first pictures: the way we play our
artificial roles for the photograph. We might not be more than 5 years
old, but we already know exactly how to be in/for a
photograph.<BR><BR>Hurskainen Wilma</DIV>
<DIV><BR></DIV></TD></TR></TBODY></TABLE></FONT></DIV>
<DIV><FONT face=Arial size=2></FONT> </DIV>
<DIV><FONT face=Arial size=2></FONT> </DIV>
<DIV> </DIV>
<DIV><FONT face=Arial size=2>Vladimir US</FONT></DIV>
<DIV> </DIV>
<DIV><FONT face=Arial size=2>| | |</FONT></DIV>
<DIV> </DIV>
<DIV><FONT face=Arial size=2>International Relations Department<BR>Union of
Artists of Republic of Moldova<BR>tel: + (373 22) 541457<BR>fax: + (373 22)
245024<BR>skype: us.vladimir<BR>email: <A
href="mailto:us.vladimir@arta.md">us.vladimir@arta.md</A><BR><A
href="http://www.arta.md">http://www.arta.md</A></FONT></DIV></BODY></HTML>