[oberlist] MD* cult: Politici Culturale, chestionar pentru actorii scenei independente – raport de sinteză / Cultural Policies, questionnaire for independent scene – summary report

Vladimir US vladimir at oberliht.org.md
Wed Feb 5 02:32:54 CET 2014 

http://zpatiu.wordpress.com/2014/02/04/chestionar-politici-culturale/

versiunea engleză / English version here

Chișinău, ianuarie 2014

În perioada (20 septembrie – 20 noiembrie, 2013), în cadrul  
proiectului SPACES (Spații Publice Durabile pentru Cultură în  
Țările din Est: http://www.spacesproject.net), asociația Oberliht (http://oberliht. 
com) a efectuat un scurt studiu cu privire la politicile culturale  
existente în Moldova, invitînd respondenții să răspundă la  
următoarele întrebări:

1. Cum aţi putea defini actorii culturali independenţi (persoane  
fizice / instituţii)?
2. În opinia dvs. care este rolul lor (potenţial) în dezvoltarea  
culturală şi politică a ţării?
3. Sînt vizibili actorii culturali independeţi în politicile  
culturale ale ţării?
4. Care sînt cele 5 caracteristici principale ale politicilor  
culturale promovate în ţară? Ce lacune vedeți în prioritățile  
actuale (naţionale) a politicilor culturale şi ce ar fi necesar să  
fie schimbat?
5. Ce recomandări, referitor la politicile culturale, puteţi propune  
în vederea îmbunătățirii situației culturii independente?

Chestionarul a avut în vizor actorii culturali activi ai scenei  
independente din Republica Moldova – agenți importanți în  
dezvoltarea, diversificarea și dinamizarea procesului artistic și  
cultural autohton.

La chestionar au răspuns 16 persoane, dintre care 8 persoane  
reprezintă organizații neguvernamentale de cultură și artă, iar 8  
sînt artiști independenți, majoritatea din Chișinău. Din  
respondenți 5 persoane reprezintă domeniul teatral, 2 –  
cinematografia, 4 – arte vizuale și arta contemporană, 1 –  
literatura, 2 – mass-media, 2 – studenți la facultatea de artă.

Cele cinci întrebări au fost adresate cu scopul de a afla dacă  
politicile culturale promovate de Ministerul Culturii al Republicii  
Moldova sînt eficiențe pentru dezvoltarea sectorului cultural și  
care sînt principalele lor lacune; care sînt prioritățile  
naționale și dacă actualul cadru legislativ și programele inițiate  
de Ministerul Culturii țin cont de actorii scenei independente și  
necesitățile lor; ce recomandări ar fi binevenite în vederea  
îmbunătățirii politicii culturale din Moldova. Din răspunsurile  
obținute aflăm și despre aportul scenei independente la dezvoltarea  
sectorului cultural.

Astfel, respondenții definesc actorii culturali independenți ca  
persoane fizice sau juridice (artiști talentați, o  
structurăimportantă), liberi în gîndire și din punct de vedere  
financiar, independenți de anumite ideologii, independenți în a lua  
propriile decizii, dar și în implementarea propriilor activități  
și promovarea propriilor strategii. Pe de o parte, ei sînt mult mai  
ambițioși și activi decît unele instituții de stat, dispun de  
potențial și pot avea un impact puternic asupra societății și  
asupra înnoirii și dezvoltării procesului cultural. Pe de altă  
parte, a 5-a parte din respondenți îi consideră pasivi și  
influențați de către finanțatori la realizarea activităților.  
Unul din respondenți îi consideră irelevanți, în contextul  
Republicii Moldova.

Majoritatea respondenților au oferit actorilor independenți un rol  
esențial în dezvoltarea mișcării culturale atît la nivel național  
cît și internațional. Văzuți de unii drept nonconformiști și cei  
care experimentează în anumite domenii artistice, ei își propun să  
sincronizeze mișcarea culturală din Moldova cu cea din întreaga  
lume, să ofere spațiu de promovare și sprijin pentru tineri  
artiști, să propună noi valori, să contribuie la dezvoltarea  
spirituală și la recunoașterea importanței culturii în societate.  
Datorită libertății de a genera propriile idei și proiecte, ei aduc  
o diversitate în sfera culturii și încearcă să scoată din  
conservatism arta actuală stabilind, astfel, noi direcții artistice.

Alți respondenți sînt de părere că deși actorii independenți au  
un potențial mare în a schimba anumite lucruri, este totuși nevoie  
de a unifica eforturile și de a colabora mai strîns, pentru a crea  
unlobby, astfel încît să fie posibil de influențat anumite decizii  
politice, adoptate la nivel național, cu referire la domeniul  
culturii. În condițiile în care fiecare organizație va acționa pe  
cont propriu, fără să-și coordoneze acțiunile cu alți actori  
independenți, producerea unor schimbări majore pe plan cultural nu va  
fi posibilă.

Chiar dacă sînt considerați indispensabili și cruciali pentru  
cultură, majoritatea celor chestionați afirmă că actorii culturali  
independenți nu sînt vizibili în politicile culturale ale statului,  
altfel spus nu sînt reprezentați suficient de bine și nici nu  
beneficiază de careva programe adresate concret lor.

La rîndul lor organizațiile independente nu oferă suficientă  
vizibilitate activităților pe care le desfășoară – un grup mic  
de respondenți consideră că doar un număr restrîns dintre actorii  
scenei independente sînt vizibili public.

La întrebările ce țin de descrierea priorităților politicii  
culturale existente și propunerea unor modificări, foarte puțini  
respondenți au știut să dea un răspuns constructiv. Majoritatea  
artiștilor și persoanelor neafiliate unor organizații nu au răspuns  
la această întrebare și doar cîțiva respondenți au venit cu  
sugestii concrete pentru ameliorarea situației în cultură și  
fortificarea sectorului cultural independent.

Cîteva persoane au afirmat că actualul cadru legislativ este  
învechit atît ca limbaj cît și din punct de vedere al valorilor  
reprezentate și nu corespunde actualității culturale. Dispozițiile  
legale sînt foarte generale fără a fi susținute de noi programe și  
strategii pentru fiecare sector al culturii în parte, și fără să  
existe o complementaritate a acestora în vederea dezvoltării  
domeniului culturii în ansamblu. Se oferă prioritate unor acțiuni de  
conservare a patrimoniului cultural material și imaterial, însă  
cultura vie și proiectele tinerei generații de artiști rămîn  
fără suportul statului. De asemenea nu este clar care este setul de  
valori de care se conduc lucrătorii Ministerului pentru a propune  
politici culturale noi.

Mulți respondenți optează pentru schimbări însă le vine greu să  
identifice obiectivele care ar putea contribui la ameliorarea  
situației și să propună careva recomandări concrete. Pe de altă  
parte, cei care au fost delegați să elaboreze politici culturale nu  
iau în calcul și părerea artiștilor și lucrătorilor care  
activează în sfera culturii, ceea ce demonstrează că încă ducem  
lipsă de proceduri transparente și democratice.

În urma colectării răspunsurilor la chestionar au fost identificate  
unele probleme cu referire la cadrul legal și programele existente în  
domeniul culturii:

- Lipsa priorităților în dezvoltare;
- Decizii subiective pornite de la părerile unor demnitari;
- Menținerea sistemului vechi de instituții și relații;
- Lipsa mobilității culturale și accesului egal la produsul cultural  
pentru locuitorii din afara Chișinăului;
- Lipsa managementului de performanță în administrarea  
instituțiilor de cultură;
- Lipsa unui sistem transparent de distribuție a fondurilor publice  
pentru cultură și lipsa unor surse suplimentare de finanțare a  
culturii;
- Distribuția în mod netransparent (fără concurs) a comenzii de  
stat;
- Programe de învățămînt artistic universitar învechite.

Urmează recomandările respondenților cu privire la îmbunătățirea  
politicii culturale existente:

Un rol nou pentru Cultură

- Să fie restabilit locul și rolul Culturii printre prioritățile  
naționale, iar Ministerul Culturii să-și asume această  
responsabilitate alături de societatea civilă și sectorul privat;
- De regîndit prioritățile de dezvoltare a culturii, de inclus arta  
contemporană și arta cu implicații sociale printre ele.

Transparență în activitatea Ministerului Culturii și relația cu  
societatea civilă

- Să crească transparența în procesul de luare a deciziilor în  
domeniul culturii prin crearea unor platforme unde reprezentanții  
sectorului independent să se întîlnească regulat cu autoritățile.  
Totodată să fie elaborate unele proceduri de consultanță publică  
prin intermediul cărora anumite proiecte de legi sau măsuri în  
domeniul culturii să fie discutate din timp cu societatea civilă (ONG- 
urile din domeniul culturii, grupurile de profesioniști), să fie  
organizate dezbateri publice;
- Să fie propus un set de politici culturale ce ar răspunde într-o  
măsură mai mare necesităților organizațiilor independente din  
Moldova, ar asigura viabilitatea şi vizibilitatea sectorului  
independent.

Finanțare pentru Proiecte și inițiative ale tinerilor

- Se cere de modificat sistemul de finanțare al instituțiilor de  
cultură, să crească finanțarea pe bază de proiect;
- Să crească transparența și să fie îmbunătățit mecanismul de  
distribuție a fondurilor publice în domeniul culturii prin  
introducerea unor noi proceduri ce ar crea oportunități egale pentru  
toți doritorii (Să fie organizat concurs public pentru suplinirea  
locurilor în Consiliul de Experți pe lîngă MC, în  
responsabilitatea căruia intră aprecierea și recomandarea  
proiectelor pentru a fi finanțate din bugetul de stat. Totodată  
lipsește un set de criterii și priorități bine definite conform  
cărora să fie distribuite fondurile publice pentru cultură, fapt  
care permite distribuția fondurilor alocate într-un mod lipsit de  
transparență);
- Să fie acordată o susţinere mai mare sectorului cultural  
independent, grupurilor de tineri și colectivelor artistice active.  
Totoată să fie organizate concursuri destinate celor care încă nu  
posedă o personalitate juridică (inițiative și indivizi activi în  
domeniul culturii) și să fie reduse procedurile birocratice care  
îngreunează mult procesul de depunere a dosarelor pentru obținerea  
finanțării.

Mai multe resurse pentru sectorul cultural independent

- Organizațiile independente din Moldova să fie asigurate cu spații  
expoziționale, spații de birou și lucru, iar artiștii cu ateliere  
și spații de producție;
- Comanda de stat să fie anunțată și distribuită public;
- Să fie oferite burse de creaţie pentru tineri artiști.

Reforma învățămîntului artistic

- Se cere de făcut o amplă reformă în sfera educației artistice  
prin reînnoirea curriculumului universitar și post-universitar:  
introducerea orelor de management în cultură și politici culturale,  
studii curatoriale, practici artistice noi și teoria artei sec. XX- 
XXI. Totodată, se cere de creat programe de mobilitate/stagiere pentru  
profesori și studenți.

Instituțiile de cultură mai eficiente

- Atît instituțiile de stat cît și cele independente să lucreze pe  
bază de programe și proiecte;
- Să crească calitatea și performanța în administrarea  
instituțiilor de cultură prin organizarea unor concursuri publice  
pentru directorii acestor instituții.



Vladimir US

CHIOSC   |   curator

http://chiosc.oberliht.com
http://plic.oberliht.com
http://zpatiu.wordpress.com/
http://chisineu.wordpress.com
http://bucuresti68.wordpress.com
http://www.facebook.com/Oberliht

Proiectul CHIOSC este realizat cu suportul financiar al Fundatiei  
Culturale Europene http://www.eurocult.org

--
Moldova Young Artists Association "Oberliht"
http://oberliht.com

tel/fax:	+ (373 22) 286317
email: 	vladimir at oberliht.org.md
.   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .
https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist
portal informational pentru arta si cultura din Moldova
information gateway for arts and culture from Moldova

-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: </pipermail/oberlist/attachments/20140205/f2975c95/attachment-0001.html>

More information about the oberlist mailing list