[oberlist] #7 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (nov-dec 2015)

Sun Dec 27 03:54:19 CET 2015

http://biblioteca.oberliht.com/2015/12/27/buletin-7/

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

Facultatea Arte Plastice (AMTAP, Chișinău) găzduiește în lunile decembrie 2015 – ianuarie 2016 un ciclu de lecții și ateliere organizate, la inițiativa Asociației Oberliht și Centrului de Artă Contemporană Chișinău KSA:K, în cadrul programului Aproprierea prin artă a spațiului public. Mai multe detalii aflați la acest link: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/

Ambasada SUA la Chişinău a anunțat competiţie deschisă pentru obţinerea unui grant în cadrul programului de granturi Fondul Ambasadorilor pentru Conservarea Culturală pentru anul 2016. Fondul Ambasadorilor a fost întemeiat de Congresul SUA în 2001, cu scopul de a ajută ţările eligibile din toată lumea la salvgardarea propriului patrimoniu cultural şi să demonstreze respectul SUA pentru varietatea de culturi din toată lumea. Anul trecut mărimea granturilor a variat între $32,500 şi $200,000. Suma maximă a unui singur grant este de $200,000.
Data limită de depunere a proiectelor în limba engleză la Ambasada SUA la Chişinău este marți, 12 ianuarie 2016, ora 17:30. Câştigătorii vor fi anunţaţi în primăvara-vara anului 2016.
Fondul Ambasadorilor finanţează proiecte de salvgardare a patrimoniului cultural în următoarele trei categorii:
– Monumente de cultură
– Obiecte culturale și colecții
– Forme de expresie culturală tradițională
Mai multe detalii aici: http://www.centruinfo.org/ro/2015/11/18/cultural-preservation-call-for-proposals-for-2016/

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Un tânăr din Chişinău îşi propune să amenajeze în sectorul Buiucani al Capitalei un cinematograf în aer liber. Proiectul, finanţat de o organizaţie suedeză, urmează să fie realizat pe teritoriul unui fost teatru de vară. Planurile bărbatului au fost date, însă, peste cap de autorităţile oraşului, care au dispus demontarea carcasei clădirii, pentru că exista riscul prăbuşirii construcţiei.
Nicolae Chirnev are 24 de ani şi îşi doreşte să readucă spectatorii pe scaunele teatrului de vară. “Vreo trei zile în urmă am venit cu arhitectorul să discutăm cum facem exact, să facem o schiţă şi am văzut că arca a dispărut. În proiectul nostru arca a fost probabil cel mai important element. A stat aici 30 de ani şi nu s-a schimbat nimic, dar acum, după cum vedeţi într-o dimineaţă pur şi simplu a dispărut”, a declarat autorul proiectului. Acum, Nicolae este nevoit să găsească bani suplimentari pentru a monta o nouă carcasă. “Iată peretele acesta să îl vopsim s-au îl acoperim cu lemn, ca să fie mai atractiv. Aici vom instala scena, va fi la fel de lemn. Vom instala şi un ecran, dar totuşi proiectul rămâne de amenajare”, a spus tânărul.
Autorităţile municipale spun că nu cunosc nimic despre acest caz.
“Nu sunt la curent, mă voi documenta şi vă voi spune. E foarte bine dacă se renovează ceva, și e normal, pentru că stă o zonă moartă așa de mulți, mulți ani, dezordine, mizerie, dar dacă va fi să fie, va fi foarte bine”, a explicat pretorul sectorului Buiucani, Valeriu Nemerenco
Oamenii susţin că ar fi vorba despre un conflict de interese.
Costul proiectului este de aproximativ 8.000 de euro, bani oferiţi de o fundaţie olandeză. (http://www.publika.md/start-up-cu-ghinion-ce-a-patit-un-tanar-care-isi-propune-sa-amenajeze-un-cinematograf-in-aer-liber_2480111.html)
Prezentarea proiectului amenajarii Cinematografului in Aer Liber la postul public de televiziune: https://www.youtube.com/watch?v=LrapF-F8fqM&feature=youtu.be

2. Ruth Catlow este artist și co-fondator al Furtherfield. Tim Waterman este arhitect peisagist, teoretician urban și critic la Universitatea din Greenwich precum și Cercetător Asociat pentru Peisaj și Bunuri Comune la Furtherfield.
Negocierea bunurilor comune are loc în două sfere distincte care se interpenetrează și se influențează reciproc din ce în ce mai mult: istoria bunurilor comune peisagistice atît în orașe cît și în mediul rural, pe de o parte, cît și bunurile comune în mediul digital. În ambele domenii vedem dezvoltarea unui proces de îngrădire și apropriere privată a valorilor create în mod colectiv. Următoarea discuție cu Ruth Catlow și Tim Waterman are drept subiect proiectul ”Lectura bunurilor comune” precum și proiectul Furtherfiled de studiere a bunurilor comune.
TW: voi începe prin a furniza puțin context. ”Lectura bunurilor comune” este un proiect în desfășurare pe care noi l-am inițiat și a cărui scop este de a identifica modalitățile prin care putem proteja procesul continuu de creare a bunurilor comune în toate domeniile în viitor și să oferim sprijin altor inițiative similare. Știam că s-a făcut deja o muncă imensă în jurul ideii de bunuri comune și de aceea am fost mai puțin interesați de discuțiile intelectuale asupra conceptului și, într-o măsură mult mai mare, interesați să facem conexiuni și să căutăm căi de a împărtăși experiențele și cunoștințele comune între noi și alte părți interesate. La moment funcționează două grupuri de lecturi și discuții. Primul dintre ele a fost organizat în vara anului 2014 la Furtherfield Commons, laboratorul comunitar din Parcul Finsbury, și e compus din cercetători dintr-o varietate de discipline. Seminarul se întrunea o dată la două săptămîni și a durat cîteva luni. Al doilea grup de lectură a fost organizat în vara anului 2015 și implica un grup de studenți la Masterat de la Goldsmith, sub conducerea Elei Carpenter. La viitoarele ediții ale grupurilor de lectură vom încerca configurații diferite de oameni, discipline și profesii.
RC: Primul grup era foarte divers și includea oameni cu domenii de pregătire diferite: geografie, sociologie, drept, științe politice, tehnologie, arhitectură peisagistică, artă și altele. Ne-am confruntat imediat cu dificultăți în a discuta pe teme ce depășesc granițele înguste ale acestor discipline precum și care țin de tradiții filosofice și culturale diferite. Aceasta a devenit clar încă de la prima întîlnire. Un membru al grupului nostru, cercetător la departamentul de Drept și Proprietate, a fost iritat de introducerea, la o etapă timpurie a doi teoreticieni americani, Garrett Hardin și Yochai Benkler. Noi i-am inclus alături de alți teoreticieni precum Elinor Ostrom, Oliver Goldsmith și Michel Bauwens. Acest membru al grupului era iritat de cîteva lucruri, dar cel mai important, era iritat de faptul că acești gînditori asigurau o supra-reprezentare a tradiției anglo-saxone (SUA și Marea Britanie) în detrimentul altor tradiții europene de proprietate și libertăți civile. (mai multe detalii: http://www.furtherfield.org/features/interviews/situating-digital-commons-conversation-between-ruth-catlow-and-tim-waterman)

3. Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie vorbește despre inegalități în New York: ”În mod specific, America urbană a atins un punct de inflexiune acum 15 ani: după zeci de an de declin, orașele centrale au început să devină mai bogate, mai educate și, desigur, mai albe. Astăzi, zonele urbane oferă comodități mai multe, însă pentru o minoritate afluentă. E un fapt obișnuit (chiar dacă suspecții uzuali îl neagă), că procesul concentrării veniturilor în mîinile unei mici minorități a explodat în ultimii 35 ani. Această concentrare e și mai mare în zone metropolitane mari precum New York, pentru că aceste zone sunt deopotrivă zone în care industriile sofisticate și profitabile (cu necesități de forță de muncă calificată) tind să se adune dar și zonele în care persoanele foarte bogate doresc să trăiască. În general, aceste elite bogate obțin ceea ce-și doresc iar ceea ce și-au dorit, din 2000 încoace, a fost să trăiască în apropierea marilor orașe. Dar ce se întîmplă cu ceilalți oameni, majoritatea, care dispun de mai puține resurse pentru a ține pasul creșterii prețurilor la comoditățile urbane? Se poate face ceva? Lucrurile trebuie să se întîmple cu necesitate în acest fel?
Răspunsul este desigur nu, cel puțin în situația actuală. Creșterea cererii de comodități urbane din partea elitelor poate încă fi satisfăcută de creșterea ofertei. Mai există spații pentru construcții în New York, mai ales în partea de sus a orașului. Adițional, autoritățile locale din zona adiacentă orașului New York ar putea prelua o parte din construcția de locuințe și comodități accesibile. Legătura: http://www.nytimes.com/2015/11/30/opinion/inequality-and-the-city.html?smid=fb-nytimes

4. Un articol de Donnie Maclurcan și Jennifer Hinton despre emergența ”afacerilor non-profit”: Cum ar arăta, deci, o lume în care fiecare afacere ar fi operată în logica non-profit. Ea va conține, desigur, o piață înfloritoare. Guvernul, băncile, banii, împrumuturile și ratele de dobîndă vor rămîne. Dar într-o lume non-profit, aceste lucruri vor avea consecințe total diferite. Dacă băncile nu vor putea privatiza profitul, ele nu vor avea acționari, proprietari sau parteneri pe care acestea trebuie să-i facă fericiți prin a le oferi dividente și venituri. Ele nu vor avea altă rațiune de a exista decît cea de a oferi servicii financiare de calitate înaltă clienților lor. Ele vor fi constituite pentru a fi mai transparente și mai eficiente. În loc să extragă bogația din comunități care iau împrumuturi, toate profiturile vor fi alocate în conformitate cu misiunile sociale ale ”afacerii non-profit”, iar aceasta va permite comunităților să-și păstreze bogația produsă. Să ne imaginăm acum că întregul sistem financiar va acționa după logica non-profit. Sau întregul sector de vînzări fiind non-profit. Ori sectorul de producție fiind non-profit. Necesitățile inițiale de capital inițial scad dramatic în acest moment și investițiile mari de capital devin tot mai puțin și mai puțin necesare pentru a stimula inovația, iar aceasta permite creșterea și dezvoltarea unor afaceri non-profit precum producătorul de automobile Wikispeed sau producătorul de panouri solare Zenman Energy. De asemenea, afacerile non-profit pot beneficia și de alte forme de colectare a fondurilor precum crowdfunding, finanțare bazată pe venit și obligații comunitare (eng. crowdfunding, revenue-based finance, community bonds). Cînd piața există pentru a satisface nevoile umane, necesitățile guvernamentale pentru taxare vor scădea dramatic, lăsînd loc pentru salarii bune și muncă retribuită onest.
Prin operarea unor schimbări în motivație și regimul de proprietate al mediului de afaceri, modelul non-profit va permite companiilor să adopte decizii durabile contribuind la edificarea unei societăți mai puțin consumeriste. Modelul non-profit de asemenea va stimula o economie mai echitabilă din motivul că acesta conține, încastrat, un mecanism de redistribuție a bogăției, forțînd companiile să reinvestească mai degrabă decît să privatizeze profiturile.”

5. Frontul Comun pentru Dreptul al Locuire din București a emis un comunicat în apărarea a peste 100 persoane ce au fost evacuate din casele de pe strada Vulturilor: ” Pe 15 decembrie 2015 se împlinesc 15 luni din momentul în care peste 100 de persoane ce locuiau în casele de pe Vulturilor 50 au fost evacuate, fără a fi relocate în locuințe corespunzătoare. Pentru că nu primiseră un răspuns pozitiv în privința relocării din partea Primăriei Sectorului 3, unde aveau depuse cereri pentru locuințe de mai mulți ani, oamenii și-au depus dosarele și la Primăria Capitalei, în luna octombrie 2014. În urma presiunilor constante asupra Primăriei din partea rețelei de solidarizare formată din mai multe organizații, o parte din deponenții de dosare au ajuns pe lista Comisiei de Evaluare a situatiilor deosebite in care se afla cetatenii municipiului Bucuresti, însă până în prezent doar o singura familie din cele evacuate a fost relocată, aceasta fiind inclusa pe lista de cazuri sociale. Restul familiilor nu au primit un răspuns clar privind data la care vor primi repartițiile. (…) Evacuatii din Vulturilor 50 si sustinatori ai acestora, denuntam risipa locativa la nivelul administratiei locale si cerem urgentarea solutionarii cererilor de locuinta ale evacuatilor Bucurestiului. Cerem in primul rand ca toate cele 50 de apartamente din blocurile gemene, mentinute goale, sa fie atribuite de urgenta evacuatilor si altor categorii de persoane vulnerabile, care traiesc in acest oras. De asemenea, cerem publicarea de catre Primaria Capitalei a listei tuturor cladirilor si locuintelor neocupate permanent, aflate in patrimoniul sau si completarea fondului de locuinte pentru evacuati cu aceste spatii. In cazul epuizarii resurselor locative pentru solutionarea cererilor depuse de evacuati pana in prezent, solicitam achizitionarea sau construirea de catre Primarie a locuintelor sociale necesare. Consideram ca Primaria Capitalei, in calitate de emitenta a dispozitiilor de retrocedare, are responsabilitatea relocarii tuturor chiriasilor din casele nationalizate din Bucuresti, ajunsi in strada.”

6. Goteo: Finanţare colectivă de tip crowdfunding pentru dezvoltarea noilor bunuri comune. Dacă ar fi o formulă pentru a descrie Goteo ca platformă, ea ar putea fi exprimată simplu: Hacktivism + finanţare colectivă + colaborare socială largă = construcţia noilor bunuri comune. „Fiindcă nu am fost în stare să identificăm niciun proiect sau unealtă concretă prevăzute pentru susţinerea logicii distribuţiei libere, colaborării şi a impactului social, am decis să inventăm una – Goteo. De la început, aceasta a fost un proiect de colaborare. Înainte de a programa un singur rând de cod, am intrat într-o perioadă lungă de design în colectiv, în care ne-am consultat cu comunităţi care practicau aceste metode, cu agitatori sociali, cu utilizatori ai sursei deschise, designeri, persoane din sfera academică şi alţii. I-am rugat pe utilizatorii potenţiali să ajute la elaborarea noii platforme de crowdfunding şi să sugereze aspecte care s-ar înscrie mai bine în propriile lor necesităţi şi propria lor experienţă.”. Textul poate fi citit integral în limba română la acest link

# PUBLICAȚII

Build the City (ECF / Krytyka Polityczna, 2015) – cartea a fost publicată ca parte a Taberei de Idei 2015. Construiește-ți orașul, care s-a desfășurat în septembrie la Stockholm, Suedia. Ea adună texte despre oraș și bunuri comune scrise de autori provenind din arii geografice și profesionale diferite. Cartea prezintă o serie de interviuri, texte și studii ce combină o varietate de perspective asupra problematicii urbane: cercetări istorice, artistice, teoretice și activistice. E și o prezentare a unor practici civice, de jos în sus, de dezvoltare a unor noi practici democratice participative care ne vor ajuta să avem orașe mai bune, o societate mai solidară și ne vor ajuta să le guvernăm într-o manieră diferită, mai colaborativă. Cartea conține și două contribuții locale. Vitalie Sprînceană a scris despre mișcările civice urbane care au apărut la Chișinău în ultimii ani, iar Vladimir Us a prezentat programul Centrul Civic al Chișinăului. versiunea PDF: https://www.culturalfoundation.eu/library/build-the-city-book

Publicația ”Spații Urbane în Acțiune. Activare comunitară în cartierele de blocuri din București” cuprinde descrierea etapelor proiectului, articole de Ştefan Ghenciulescu, Bogdan Iancu şi Anca Tîrcă care teoretizează subiectele de interes ale inițiativei: cercetare socio-antropologică, activare/ recuperare a spațiilor publice și educație urbană, şi prezintă proiectele şi iniţiativele R-Urban (aaa, Paris), Parcul Zaikin (Oberliht, Chişinău), La Terenuri (Colectiv A, Cluj) şi CeRe (Bucureşti). versiunea PDF: http://spatii-urbane.ro/wp-content/uploads/2015/12/SUA_FINAL_small-rez.pdf

# APEL DE PARTICIPARE

Între 17-21 februarie 2016, Asociația Oberliht organizează un atelier de Urbanism Tactic în cadrul proiectului Parcul Zaikin – un parc pentru comunitate, cu participarea cîtorva echipe de arhitecți din România, Spania și Franța. Arhitecții și artiștii interesați de a lua parte la acest atelier sînt încurajați să expedieze o scrisoare de motivație însoțită de un scurt CV și date de contact la adresa: vladimir(a)oberliht.org.md

Între 24-27 februarie 2016, Asociația Oberliht organizează un atelier de Dezvoltare Comunitară în cadrul proiectului Parcul Zaikin – un parc pentru comunitate, cu participarea lui Vlad CĂTUNĂ, sociolog, membru al Grupului de Iniţiativă Civică Lacul Tei din București (https://laculteiinfo.wordpress.com/). Doritorii de a lua parte la acest atelier sînt încurajați să expedieze o scrisoare de motivație însoțită de un scurt CV și date de contact la adresa: vitalie(a)oberliht.org.md

Participarea la ateliere este gratuită.

# LEGĂTURI

The Social Life of Small Urban Spaces, un film de William H. Whyte. Legătura: https://www.youtube.com/watch?v=MjxXTsHgc8g&feature=youtu.be

Badass democracy – reclaiming the public commons de Mark Lakeman. Legătura: https://www.youtube.com/watch?v=GYES81Ibj4A

Made in Cluj este o enciclopedie-hartă interactivă care cuprinde obiective arhitecturale din Cluj-Napoca. Fiecare punct de interes inclus este reprezentativ pentru perioada în care a fost construit. Proiectul are dublu scop de informare asupra proiectelor existente și semnalare a propunerilor noi. La moment proiectul cuprinde următoarele secțiuni: clădiri din perioada 1960-1990, monumente, istoria străzilor precum și colecții de fotografie.

Prelegere susținută de Augustin Ioan și Bogdan Ghiu la tema: Spațiul public contemporan, provocările și politicile lui. Legătura: https://www.youtube.com/watch?v=vqvKz-vfLPw

#7 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (ноябрь / декабрь 2015)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

Посольство США в Кишиневе объявило открытый конкурс на получение гранта в рамках грантовой программы Посольского фонда по сохранению культуры на 2016 год. Посольский фонд был основан Конгрессом США в 2011 году с целью помочь нуждающимся странам всего мира в сохранении культурного наследия, а также продемонстрировать уважение США культурному разнообразию всего мира. В прошлом году размер грантов варьировал между $32,500 и $200,000. Максимальная сумма одного гранта составляет $200,000.
Последний срок подачи заявок на английском языке в Посольство США в Кишиневе – 12 января 2016, 17:30. Победители будут объявлены весной-летом 2016.
Посольский фонд финансирует проекты по сохранению культурного наследия в следующих категориях:
– памятники культуры
– культурные объекты и коллекции
– традиционные формы национального выражения
Детали: http://www.centruinfo.org/ro/2015/11/18/cultural-preservation-call-for-proposals-for-2016/

Факультет Изобразительных искусств (AMTAP, Кишинев) проводит в декабре 2015 – январе 2016 цикл лекций и ателье, организованных в рамках программы «Приобщение общественного пространства путем искусства».
Детали: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Рут Катлоу – артист и со-основатель в Фэрфилдском университете. Тим Ватерман – архитектор-пейзажист, теоретик в области градостроительства и критик в Гринвичском университете, а также научный сотрудник факультета Пейзажистики и Общественных благ в Фэрфилде.
Вопрос общественных благ рассматривается в двух различных, но пересекающихся между собой сферах, которые влияют друг на друга все больше. С одной стороны – история общественных пейзажистских благ в городах и сельской местности и с другой стороны – общественные блага в дигитальной среде. В обоих случаях мы наблюдаем процесс отчуждения и присвоения ценностей, созданных коллективным путем. Нижеследующая беседа Рут и Тима касается проекта «Чтение общественных благ», а также проекта Фэрфилда об изучении общественных благ.
ТВ: «Чтение общественных благ» – это проект в развитии, задуманный нами, целью которого является идентифицировать возможности, с помощью которых можно защищать постоянно происходящий процесс создания общественных благ во всех областях в будущем, а также предоставить поддержку другим подобным инициативам. Мы знали, что уже была проведена огромная работа в области общественных благ, и поэтому нас меньше интересовали дискуссии касательно концепта. Нас больше интересовало найти точки пересечения и возможности поделиться опытом и знаниями между нами и другими заинтересованными сторонами. В настоящий момент действуют две группы чтений и дискуссий. Первая была организована летом 2014 в Furtherfield Commons, общественной лаборатории парка Финсбери. Эта группа состоит из исследователей в различных областях знаний. Семинар проходил один раз в две недели в течение нескольких месяцев. Вторая группа была организована летом 2015 и включила в себя студентов-мастерантов Голдсмита под руководством Элей Карпентер. В следующих чтениях мы попробуем конфигурации между различными людьми, дисциплинами и профессиями.
РК: Первая группа была очень разноплановая и включала в себя людей различного профиля: географов, социологов, людей из области права, политических наук, технологов, архитекторов, пейзажистов, художников и так далее. Мы сразу же столкнулись со сложностью в процессе обсуждения тем, выходящих за узкие рамки вышеназванных дисциплин, а также касающихся философии и различных культур. Это стало ясно с первой же встречи. Один из членов нашей группы, исследователь при департаменте Права и Собственности, был раздражен введением в группу на ранней стадии двух американцев: Гаррет Хардин и Йокхай Бенклер. Мы их включили в группу вместе с другими теоретиками, такими как Элионор Остром, Оливер Голдсмит и Майкл Бовенс. Больше всего первого участника взбесило, что американские мыслители остаивали англо-саксонские традиции (США и Великобритании) в ущерб другим европейским традициям, касающихся собственности и гражданских свобод. Подробнее тут: http://www.furtherfield.org/features/interviews/situating-digital-commons-conversation-between-ruth-catlow-and-tim-waterman

2. Паул Кругман, лауреат Нобелевской премии в области экономики, говорит в своей речи в Нью Йорке: «Городская Америка в особенной мере достигла критической точки 15 лет назад: после 10 лет упадка центральные города стали становиться богаче, образованнее и, конечно, «белее». Сегодня городские зоны предоставляют больше удобств, но только для богатого меньшинства. Это естественно, что процесс концентрации доходов в руках меньшинства взорвался в последние 35 лет. Эта концентрация еще более очевидна в таких зонах-метрополитенах, как Нью Йорк, потому что в этих зонах сконцентрированны прибыльные производства (с необходимостью в квалифицированной рабочей силе), а также в этих зонах хотят жить очень богатые люди. В общем, эта элита получает то, что хочет, а с 2000 годов она хочет жить вблизи больших городов. А что происходит с другими людьми, большинством, обладающим меньшими ресурсами идти в ногу с городскими растущими ценами? Можно что-то сделать? Дела должны обстоять именно так? Ответ, конечно, нет, особенно в нынешней ситуации. Рост запроса в городских удобствах со стороны элиты еще может быть удовлетворен ростом предложения. Еще есть место для строительства в Нью Йорке, особенно в верхней части города. Более того, местные власти прилегающих к Нью Йорку зон могли бы взять на себя часть строительства жилого фонда и доступных удобств». Ссылка: http://www.nytimes.com/2015/11/30/opinion/inequality-and-the-city.html?smid=fb-nytimes

3. Статья Донни Макларкана и Дженнифер Хинтон о появлении «некоммерческого бизнеса»: «Мир, в котором каждый бизнес действовал бы по некоммерческой логике, имел бы процветающий рынок. Правительство, банки, деньги, залоги и процентные ставки остались бы. Но в некоммерческом мире эти вещи имели бы совсем другое последствие. Если банки не могут приватизировать прибыль, у них не будет акционеров, собственников, или партнеров, которым надо предоставлять дивиденды и доходы. У них не будет другой возможности существовать, кроме как предлагать своим клиентам качественные финансовые услуги. Они будут созданы для того, чтобы быть прозрачнее и эффективнее. Вместо того, чтобы выбивать средства у населения, берущего кредиты, вся прибыль будет выделена в соответствии с социальной задачей «некоммерческого бизнеса». Представим себе, что вся финансовая система действует по принципу «безвыгодности». В этом случае изначальная необходимость в начальном капитале значительно снижается, и крупных инвестиций становится все меньше, чтобы стимулировать инновации. Это будет позволять рост и развитие таких «неприбыльных» предприятий, как производство автомобилей Wikispeed, или солнечных батарей Zenman Energy. Также такой вид бизнеса может получать прибыль из краудфандинга, финансирования, основанного на доходах и общественных обязательств. Когда рынок существует для удовлетворения человеческих потребностей, государственные нужды в облагании налогами значительно снижаются, оставляя место хорошим зарплатам и честно оплачиваему труду».

4. Общественный фронт за Право на Проживание в Бухаресте выпустил коммуникат в защиту более 100 человек, которые были эвакуированы из домов по ул. Вултурилор: «15 декабря 2015 года прошло 15 месяцев с момента, когда более 100 человек, проживавших в домах по ул. Вултурилор 50 были эвакуированы без дальнейшего предоставления им соответствующего жилья. Не получив от примэрии 3 сектора положительного ответа о переселении (запросы о предоставлении жилья были поданы давно), жители написали жалобы и в центральную примэрию в октябре 2014. В результате прессинга на примэрию со стороны присоединившихся к жителям НПО, часть подавших заявки попала в списки оценочной Комиссии по особым ситуациям, в которой находятся граждане муниципия Бухарест. Но до настоящего времени только одна семья из подавших прошение была переселена. Ее включили в список социальных случаев. Остальные жители не получили четких ответов о сроках ремонта. (…) Эвакуированные с Вултурилор 50 и их единомышленники, мы объявляем о локальном расточительстве на уровне местной администрации и требуем срочного рассмотрения прошений о предоставлении жилья. Требуем во-первых, чтобы все 50 пустующих квартир из домов-близнецов, были предоставлены эвакуированным и другим категориям уязвимых граждан, живущих в этом городе. Также требуем от примэрии столицы опубликования полного списка незанятых на данный момент зданий, находящихся в жилом фонде для эвакуированных. В случае неимения жилового фонда для удовлетворения поданных запросов, просим столичную примэрию закупить, или построить необходимое социальное жилье. Мы считаем, что примэрия ответственна за переселение оставшихся на улице жильцов из всех неавторизированных домов Бухареста».

5. Готео: Коллективное финансирование по типу краудфандинга для развития новых общественных благ. Если бы была формула, описывающая Готео, как платформу, ее можно было бы выразить просто: хактивизм+коллективное финансирование+широкое общественное сотрудничество=строительство новых общественных благ. «Поскольку мы не обнаружили ни один конкретный проект, предусматривающий свободное распространение, сотрудничество и социальное воздействие, мы решили создать его – Готео. Изначально это был проект сотрудничества. Прежде чем создать одну строку кода, мы долго вырабатывали дизайн внутри коллектива, где советовались с населением, практикующим такие методы, с пользователями открытых ресурсов, с социальными агитаторами, дизайнерами, людьми из академической среды и так далее. Мы попросили потенциальных пользователей посоветовать те аспекты, которые бы вписывались лучше в их собственные нужды и опыт». Статья доступна на румынском и английском языках.

# ПУБЛИКАЦИИ

Build the city (ECF / Krytyka Polityczna, 2015) – книга была опубликована, как часть «Лагеря Идей 2015. Постройте город», который прошел в сентябре в Стокгольме, Швеция. В книге можно найти тексты о городе и общественных благах, написанные географами и другими специалистами. Книга представляет собой серию интервью, статей и исследований, объединяющих в себе различные перспективы городской проблематики: исторические исследования, творческие, теоретические и активистские. Книга также является набором гражданских практик, снизу вверх, по развитию новых демократических методов, которые могут нам помочь иметь более хороший город, более солидарное общество и править ими различными способами, более сотрудническими. В книге можно найти и местный вклад. Виталий Спрынчанэ в одном из текстов написал о городских гражданских движениях, появившихся в Кишиневе в последние годы, а Владимир Ус представил программу Гражданского Центра Кишинева. PDF версия книги: https://www.culturalfoundation.eu/library/build-the-city-book

Публикация «Городские пространства в действии. Общественная деятельность в блочных кварталах Бухареста» включает в себя описание этапов проекта, статьи Штефана Гинчулеску, Богдана Янку и Анки Тыркэ, в которых авторы теоретизируют интересующие темы инициативы: социо-антропологическое исследование, активация/возвращение общественных пространств и городское образование, а также представляют проекты и инициативы R-Urban (aaa, Париж), Парк им. Заикина (Oberliht, Кишинев), La Terenuri (Colectiv A, Клуж) и CeRe (Бухарест). PDF версия: http://spatii-urbane.ro/wp-content/uploads/2015/12/SUA_FINAL_small-rez.pdf

# ПРИГЛАШЕНИЕ К УЧАСТИЮ

С 17-21 февраля 2016 года Ассоциация Oberliht организует ателье по Тактическому Урбанизму в рамках проекта «Парк им. Заикина – парк для сообщества» с участием нескольких групп архитекторов из Румынии, Испании и Франции. Заинтересованные принять участие архитекторы и артисты могут отправлять мотивационное письмо с CV, а также контактные данные по адресу: vladimir(a)oberliht.org.md

С 24-27 февраля Ассоциация Оberliht организует мастер класс по Общественному Развитию в рамках проекта «Парк им. Заикина – парк для общественности» с участием Влада Кэтунэ – социолога, члена Гражданской инициативной группы Lacul Tei, Бухарест (https://laculteiinfo.wordpress.com/). Заинтересованные принять участие могут отправлять мотивационное письмо с CV, а также контактыне данные по адресу: vitalie(a)oberliht.org.md

Участие в мастер классах – бесплатное.

# ССЫЛКИ

– The Social Life of Small Urban Spaces – фильм Уилльяма Уайта. Ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=MjxXTsHgc8g&feature=youtu.be

– Badass democracy – reclaiming the public commons de Mark Lakeman. Ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=GYES81Ibj4A

– Made in Cluj – интерактивная карта-энциклопедия, включающая архитектурные объекты города Клуж-Напока. Каждый включенный объект представителен для периода, в котором он был построен. У проекта двойная цель: информаровать о существующем проекте и собирать новые предложения. На данный момент проект включает следующие разделы: здания 1960-1990 гг., памятники, история улиц и коллекцию фотографий.

– Выступление Аугустина Иоан и Богдана Гиу на тему: Современное общественное пространство, политики и провокации. Ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=vqvKz-vfLPw

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

oberliht
info at oberliht.com
http://oberliht.com

-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: </pipermail/oberlist/attachments/20151227/01b16d14/attachment-0001.html>