[oberlist] #8 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (ianuarie-februarie 2016)

[info]

http://biblioteca.oberliht.com/2016/02/20/buletin-8/ <http://biblioteca.oberliht.com/2016/02/20/buletin-8/>
- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

Asociația Oberliht <http://www.oberliht.com/>, Centrul pentru Artă Contemporană KSAK <http://art.md/>, Centru de Proiecte Culturale AZART <https://cpcazart.wordpress.com/> și Asociația Art Platforma <https://artplatforma.wordpress.com/> vă propune o nouă platformă de activitate culturală – Zpațiu.
Dacă doriți să organizați un eveniment cultural și nu dispuneți de spațiu, vă punem la dispoziție o sală (50 m2) în incinta Casei Zemstvei Guberniale (str. Al. Șciusev 103, Chișinău).
Apelul integral îl găsiți aici: https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/ <https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/>
Joi, 18 februarie 2016, începînd cu ora 14:00, la Universitatea Tehnică a Moldovei, bl. 9 (Facultatea de Urbanism și Arhitectură, bd. Dacia, 39), Asociația Oberliht organizează un program de prezentări cu titlul Practici Actuale de Arhitectură și Urbanism Tactic <https://chisineu.wordpress.com/2016/02/16/urbanism-tactic-2/>, ale activității cîtorva grupuri de arhitecți locali și străini. Colectivele studioBASAR <http://www.studiobasar.ro/> (București, România), Straddle3 <http://straddle3.net/>și WWB <http://wwb.cc/> / rețeaua Arquitecturas Colectivas <http://arquitecturascolectivas.net/> (Barcelona, Spania),Pixel [13] <http://www.pixel13.org/> (Marsilia, Franţa), Archilitic <http://archilitic.com/> (Chișinău, Moldova),Ștefan RUSU <https://vimeo.com/user1816220> (Chișinău, Moldova) și Andrei PRIPASU <https://oh.hotglue.me/> (Iași, România) vor prezenta experiența lor de lucru: https://chisineu.wordpress.com/2016/02/16/urbanism-tactic-2/ <https://chisineu.wordpress.com/2016/02/16/urbanism-tactic-2/>
 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/02/12375186_450190865173264_7291409877403150333_o_web.jpg>
Pe 25 februarie 2016, la ora 18.00, sociologul și activistul Vlad CĂTUNĂ (București) va prezenta, la Zpațiu <https://zpatiu.wordpress.com/>, o inițiativă de organizare comunitară din București cu tema: Comunitate și Participare: București în focus.

Pe 2 martie 2016, ora 16:00, la Galeria BUNCHER (Facultatea Arte Plastice, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice / str. 31 August 1989, nr. 137, Chișinău) artistul și curatorul Ștefan RUSU prezintă lecția Practica artistică ca dispozitiv de re-imaginare a contextului social. Prelegerea va fi axată pe practici artistice și curatoriale de activare a spațiului public. În special va fi vorba de proiectul Spații în Mișcare realizat în 2014 la Dushanbe care a investigat statutul spațiilor publice și metode de activare prin intermediul practicilor artistice și sociale în contextul Asiei Centrale. Vom prezenta strategii și tactici de activare a spațiului public în condițiille regimurilor autoritare și a situației precare în care activează inițiativele și ong-urile din regiune.
detalii: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/ <http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/>
Continuă colectarea semnăturilor împotriva construcţiei hotelului în Grădina Publică, pe locul cafenelei Guguţă. Petiţia demarată încă anul trecut <https://chisineu.wordpress.com/2015/02/22/petitie/> a acumulat deja aproape 3000 semnături!

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/02/guguta.jpeg>
# IDEI ȘI PRACTICI

1. Bloggerul rus Ilia Varlamov împreună cu Institutul de Media, Design și Arhitectură ”Strelka” prezintă o listă de 10 spații publice <http://varlamov.ru/1560369.html> care au fost amenajate în anul 2015.

2. Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro <http://www.clujust.ro/proprietarii-unei-case-umbrite-de-un-bloc-au-primit-despagubiri-de-65-000-de-euro-motivarea-deciziei/>. Aceasta s-a întîmplat la Cluj. Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curții de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuției blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizației de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră și jumătate zilnic pentru imobilul reclamanților. Decizia privește un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje și mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuințe unifamiliale înșiruite. Autorizația de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca, în iulie 2008, pe numele unei persoane fizice, Ioan Șeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soților Roșca, care au început demersurile în justiție acum șase ani! În paralel, și Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul și a câștigat ”desființarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” și locuiesc oameni în el. Așadar, soților Roșca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenței. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acțiunea pe motiv că ”nu s-a probat caracterul ilicit al faptelor imputate pîrîților, și, ca urmare, nu s-a dovedit îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina celor doi pîrîți.”
Însă, în 2015, Curtea de Apel Cluj a decis: ”Respinge excepţia necompetenţei materiale a primei instanţe in soluţionarea cauzei. Admite apelul declarat de reclamanţii Roșca Adrian Cosmin şi Roșca Ana Monica impotriva sentinţei civile nr. 4385 din 29.11.2012 pronunţată în dosarul nr. 1397/1285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o schimbă in tot in sensul că admite acţiunea precizată şi in consecinţă: obligă pârâţii in solidar, la plata către reclamanţi a sumei de 283.757 lei cu titlu de despăgubiri şi 12.992,85 lei cheltuieli de judecată din care 2560 lei către reclamanţi şi 10.432,85 lei în favoarea statului. Decizia este definitivă şi executorie. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.”

3. Cartierele informale <http://www.lesechos.fr/idees-debats/sciences-prospective/021588746784-le-bidonville-est-il-lavenir-de-lurbanisme-1189430.php>, viitorul urbanismului? – un reportaj în Les Echos. ”Mai densă, mixtă, intens pietonală și economicoasă în energie, organizarea spontană a ”cartierelor informale” inspiră modele noi de dezvoltare urbană. ”Aceste cartiere informale nu sunt deloc inferioare orașelor oficiale. Ele reprezintă locuri care sunt construite spontan, cu utilizarea doar a competențelor locuitorilor, fără participarea urbaniștilor sau arhitecților, și care nu au decît scopul de a face viața împreună a locuitorilor cît mai comodă”, estimează Valérie Clerc, cercetătoare la Institutul de Studii pentru Dezvoltare. ”Igiena nu este neapărat decentă, dar schemele lor de dezvoltare imită modelul orașelor durabile: compacte, dense, pietonale, cu străzi înguste și umbrite, amestecînd abil munca și locuirea într-un spațiu public partajat între toți care solidifică legăturile sociale”.

4. Tema BUNURILOR COMUNE e una care-şi face tot mai insistent loc în discuțiile publice.
Asociația Oberliht intenționează să dedice temei Bunurilor Comune ediția de anul acesta a Zilelor Spațiului Public <https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/>, care se va desfășura între 13-17 septembrie 2016.
Vom prezenta în fiecare ediție a buletinului din acest an, materiale despre discuțiile curente pe tema bunurilor comune.

Discuția a fost inițiată de Garett Hardin într-un articol controversat: ”Tragedia Bunurilor Comune” (poate fi consultat în limba engleză aici <http://www.garretthardinsociety.org/articles/art_tragedy_of_the_commons.html> și în limba rusă aici <http://www.inliberty.ru/library/211-tragediya-resursov-obshchego-polzovaniya>). Articolul lui Hardin a inițiat un întreg domeniu de studii ale bunurilor comune.

La editura Polirom a apărut, în 2007, cartea ”Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă <http://www.polirom.ro/catalog/carte/guvernarea-bunurilor-comune-evolutia-institutiilor-pentru-actiunea-colectiv-2737/>”, semnată de Elinor Ostrom (pe care o puteți găsi în Biblioteca Spațiului Public <http://biblioteca.oberliht.com/bsp/>), una dintre vocile cele mai active în discuția despre bunurile comune și laureată în 2012, a Premiului pentru științe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel.

Platforma CriticAtac.ro a găzduit un întreg dosar <http://www.criticatac.ro/19465/tema-bunurile-comune/> dedicat Bunurilor Comune în care au apărut cîteva contribuții importante la această temă, deopotrivă locale și internaționale (Îngrădiri şi bunuri comune[1]: din nou, pentru noi începuturi <http://www.criticatac.ro/18216/ingrdiri-bunuri-comune1-din-nou-pentru-noi-inceputuri/> / de Ovidiu Țichindeleanu; Să facem bunurile publice inalienabile <http://www.criticatac.ro/17986/facem-bunurile-publice-inalienabile/> / de Ugo Mattei; Despre bunurile comune <http://www.criticatac.ro/19301/despre-bunurile-comune-interviu-cu-massimo-de-angelis-stavros-stavrides/>: un interviu cu Massimo de Angelis şi Stavros Stavrides; Viitorul “bunurilor comune”: “Planul B” al neoliberalismului sau (Dez)Acumularea primitivă a capitalului? <http://www.criticatac.ro/18218/viitorul-bunurilor-comune-planul-al-neoliberalismului-sau-dezacumularea-primitiv-capitalului/> / de George Caffentzis; Dezbateri pe marginea bunurilor comune în Bulgaria post-socialistă <http://www.criticatac.ro/19656/dezbateri-pe-marginea-bunurilor-comune-bulgaria-post-socialist/> / de Maria Ivancheva și Carta Europeană a Bunurilor Comune <http://www.criticatac.ro/18568/carta-european-bunurilor-comune/>).

De asemenea prezentăm pentru informare cîteva alte voci active ale dezbaterii cu privire la Bunurile Comune.
Lecția lui David Bollier – The Commons as a New/Old Paradigm of Governance, Policy, and Political Action <https://www.youtube.com/watch?v=TCfreLenQC8> (transcrierea lecției poate fi găsită aici <http://bollier.org/american-academy-talk-dec-4-2012>). O altă lecție a lui Michel Bauwens, livrată în cadrul ediției ”Tabăra de Idei” (Stockholm 2015), la tema ”Commons and the City <https://www.youtube.com/watch?v=HAB_uB09FEw>”. De asemenea un text – Top 10 P2P Trends of 2015 <http://www.shareable.net/blog/top-10-p2p-trends-of-2015> – scris tot de Michel Bauwens despre cîteva modele de colaborare peer-to-peer. Și o lecție a lui Michel Bauwens, “Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy <https://www.youtube.com/watch?v=GWeV3cE8m7M>” prezentată în iunie 2015 la Universitatea din Pretoria.

5. Un apel de solidaritate cu bibliotecile on-line <http://custodians.online/romanian.html>, legat de decizia unei instanțe de judecată din SUA de a închide Library Genesis, cea mai mare bibliotecă on-line: ”Avem mijloacele şi metodele de a face cunoştinţele accesibile tuturor, fără nicio barieră economică şi la un cost mult mai mic pentru societate. Dar monopolul accesului-închis („closed access”) asupra editării academice, profiturile sale spectaculoase şi rolul central pe care îl joacă în alocarea prestigiului academic primează asupra interesului public. Editorii comerciali (privaţi) împiedică în practică accesul free („open access”), ne incriminează, ne urmăresc eroii şi eroinele noastre şi ne distrug de fiecare dată librăriile. Înainte de Science Hub şi Library Genesis a fost Library.nu ori Gigapedia, înainte de Gigapedia a fost textz.com; înainte de textz.com nu a fost mare lucru; şi înainte de foarte puţin era nimic. Asta e ceea ce vor: să reducă la nimic cele mai multe dintre site-urile/serverele. Şi ei au sprijinul deplin al instanţelor şi al legii de a face exact acest lucru.(…) Ne aflăm într-un moment decisiv. Este timpul să recunoaştem că însăşi existenţa cunoaşterii noastre dense este un act colectiv de nesupunere civilă. Este timpul să se iasă din ascunzătoare şi să se pună numele noastre în spatele acestui act de rezistenţă. Te-ai putea simţi izolat, dar suntem mulţi. Furia, disperarea şi teama de a pierde infrastructura virtuală de bibliotecă s-au exprimat pe Internet ca o voce. Acesta este timpul pentru noi, „custozi, câini fiind, oameni sau cyborgi, cu numele noastre, porecle sau pseudonime”, să ne facem auzite vocile. Răspândiţi această scrisoare – citiţi-o în public – lăsaţi-o în imprimantă. Împărtăşiţi-vă scrierile – digitalizaţi o carte – încărcaţi fişierele online. Nu-i lăsaţi să vă zdrobească cunoaşterea! Aveţi grijă de librăriile digitale – aveţi grijă de „metadate” – aveţi grijă de copiile de rezervă. Udaţi-vă florile şi curăţaţi vulcanii!”

6. Societate Organizată Sustenabil (SOS) <http://www.socialeast.ro/propunere-buget-local-2016-exproprieri-pentru-spatii-verzi/> cere Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca bugetarea multi-anuală a exproprierilor pentru spații verzi.
Grupul își motivează demersul prin:
– Lipsa voinței politice de a depune eforturi bugetare consistente de a reabilita zone verzi, în ciuda faptului că strategia Clujului între anii 2014-2020 semnalează ca problemă majoră inexistența spațiilor verzi și prevede necesitatea investițiilor în reabilitarea spațiilor publice sau în amenajarea altora noi.
– Întârzierea negocierilor dintre municipalitate și proprietari privați prin alte metode ca despăgubirile ori schimbul de terenuri.
– Lipsa unor spații publice care să țină pasul cu dezvoltarea echilibrată a orașului, dimpotrivă în ultimele decenii fiind martorii deteriorării bunurilor publice (parcuri, baze sportive, ștranduri, cinematografe etc.).
– Spațiile publice / verzi asigură creșterea calității vieții în oraș și contribuie la sănătatea cetățenilor oferind zone de relaxare și petrecere a timpului liber. Diminuarea lor are un impact negativ considerabil asupra populației datorită poluării, stresului aglomerării.
– Clujul se apropie de recomandările UE de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, deși e mult în urma normei Organizației Mondiale a Sănătății de 50 de metri, nu prin cantitatea și calitatea parcurilor, ci prin includerea unor porțiuni mari din pădurile Făget și Hoia în intravilan și prin includerea curților private și a cimitirelor.
Grupul civic de inițiativă Societate Organizată Sustenabil (SOS) derulează în prezent campaniile „SOS Lacurile Gheorgheni” și „SOS Parcurile Plopilor”, prin care propune spații publice de anvergură în partea de est și în partea de vest a Clujului.”

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/02/150304_2_plaquette-recyclab-650x459.jpg>
7. Un excelent interviu al Mirunei Tîrcă <http://www.miruna-tirca.blogspot.ro/2015/12/arhitectura-politica-si-poetica.html> cu Doina Petrescu, co-fondatoare a Atelierului de Arhitectură Autogestionată (aaa) <http://www.urbantactics.org/>: ”Cred că cea mai mare problemă şi care e în acelaşi timp esenţială, fundamentală la practica noastră, este relaţia cu oamenii. Practic, ca arhitect, nu ai absolut nici o formare, nici o pregătire în sensul ăsta. Nu am făcut cursuri de management social și uman. Ne-am pus problema de la bun început dacă e ok să continui, fără să ai specialitatea asta. Am avut şi probleme cu copii. A trebuit să lucrăm cu copii care nu beneficiau de alt ajutor decât cel venit din partea noastră sau a artiștilor, copii cu dificultăţi. Nu erau copii cu handicap, dar proveneau din familii dificile, şi, practic, am continuat încercând să vedem asta ca o parte dintr-un tot în care şi spaţiul e un actor şi oamenii sunt un actor şi acţiunile sunt un actor, așadar vorbim de o reţea complexă de actori, în care am încercat să minimizăm într-un fel dificultăţile oamenilor de acolo. (…) De fapt, nu se implică de la început. La început, vin să vadă, după aia încep să guste, încetul cu încetul văd că e o diferenţă chiar în viaţa lor şi în felul în care percep lumea, pe ceilalţi. După un timp, foarte mulţi ne-au zis că participarea la proiect le-a salvat viaţa sau că, în momente de criză sau de întrebări existenţiale, faptul de a avea o comunitate la îndemână şi de a se simţi utili a fost foarte important. Spre exemplu, erau mulţi oameni care erau excluşi în alte contexte şi care aici şi-au găsit un rol. Excluşi din multe motive, fie pe motive de sănătate, fie pe motive etnice sau pe ce motive sociale, economice. Practic, un proiect de genul ăsta le-a dat o speranţă şi un sens în viaţă. Şi da, asta s-a întâmplat gradual, nu se întâmplă aşa deodată. E un fel de experienţă necesară în care, de-a lungul timpului, poți să vezi şi să să evaluezi care-i diferenţa, cum era când ai început şi cum e după o vreme.”

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/02/IMG_1843_edit_web.jpg>
# LEGĂTURI

– Prezentarea lui Ugo Mattei, The Ecology of Law: Toward a Legal System in Tune with Nature and Community <https://www.youtube.com/watch?v=SdGzE7VCHj4> în cadrul unui atelier al Fundației Culturale Europene în cadrul progamului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune la Varșovia, în noiembrie 2015.

– 12 exemple creative <http://brightside.me/article/12-examples-of-urban-design-which-ought-to-be-in-every-city-1955/> de design urban – bănci, piste de biciclete, stații de așteptare, stații de încărcare a telefoanelor mobile.

– Documentarea proiectării unui teren de joacă <http://www.openurbanlab.org/#!playgrounds/c1sch> realizat de Laboratoul urban din Sankt Petersburg.

– Ciclul de emisiuni Villles-Monde <http://www.franceculture.fr/emissions/villes-mondes> realizat de France Culture.

– The Guardian prezintă cele mai colorate orașe ale planetei <http://www.theguardian.com/cities/gallery/2016/jan/19/most-colourful-cities-neighbourhoods-world-in-pictures>.

– O emisiune Against the Grain <http://againstthegrain.org/program/1296/mon-11116-producing-homelessness> dedicată persoanelor fără adăpost și despre modul în care sistemul economic capitalist produce această categorie de oameni.

– Dan Hancox scrie despre emergența mișcărilor anti-gentrificare <http://www.theguardian.com/cities/2016/jan/12/gentrification-argument-protest-backlash-urban-generation-displacement>în Marea Britanie.

– Lecția lui Victor Vahștein ”Urbanismul hipsteresc ca ideologie urbană <http://eurocafe.by/video/lekciya-viktora-vahshtayna-v-minske>” (rus. «Хипстерский урбанизм как городская идеология»), prezentată în decembrie 2015 în Minsk.

– Un interviu cu Owen Hatherley, autorul cărții Landscapes of Communism <http://deepbaltic.com/2015/12/21/landscapes-of-communism-revalued-an-interview-with-owen-hatherley-2/>.

– Colecția de cărți și articole despre spațiii publice și sfera publică din biblioteca Arg Dot Org (aaaaarg.fail <http://aaaaarg.fail/collection/51c592356c3a0ede0b3b2100>).

# PUBLICAȚII

În ianuarie 2016 a fost lansată publicația Another Europe, care prezintă bogata experiență a organizațiilor culturale independente, active în vecinătatea Uniunii Europene în ultimii 15 ani. Cartea poate fi comandată la acest link:http://www.culturalfoundation.eu/library/another-europe <http://www.culturalfoundation.eu/library/another-europe>
# FILME

Film documentar al proiectului Spații Urbane în Acțiune <http://spatii-urbane.ro/>, derulat în perioada mai 2014 – noiembrie 2015 de Asociația Komunitas <http://asociatia-komunitas.ro/>, în parteneriat cu studioBASAR, Asociația tranzit.ro, Asociația Art We, Direcția de Sport și Tineret a Municipiului București:https://www.youtube.com/watch?v=7539khY4JpE <https://www.youtube.com/watch?v=7539khY4JpE>
 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/02/AE-Cover-front.jpg>

#8 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (ян / декабрь 2015)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

Ассоциация Oberliht <http://www.oberliht.com/>, Центр Современного Искусства KSAK <http://art.md/>, Центр Культурных Проектов AZART <https://cpcazart.wordpress.com/> и Ассоциация Art Platforma <https://artplatforma.wordpress.com/>предлагает новую площадку для творческой и культурной деятельности – Zpațiu.
Если вы решили организовать культурное мероприятие и у вас нет для этого места, мы предлагаем вам воспользоваться залом (50м2), который находится в здании Casa Zemstvei Guberniale (Кишинев, ул. А. Щусев, 103): https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/ <https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/>
В четверг, 18 февраля 2016, с 14:00, в Техническом университете РМ, корпус №9, ауд. 224 (бул. Дачия 39) Ассоциация Oberliht организует презентационную программу под названием Актуальные Практики Тактической Архитектуры и Градостроительство <https://chisineu.wordpress.com/2016/02/16/urbanism-tactic-2/>. Программу представят местные и иностранные архитекторы. Группы studioBASAR <http://www.studiobasar.ro/>(Бухарест, Румыния), Straddle3 <http://straddle3.net/> и WWB <http://wwb.cc/> / сеть Arquitecturas Colectivas <http://arquitecturascolectivas.net/> (Барселона, Испания), Pixel [13] <http://www.pixel13.org/> (Марсель, Франция), Archilitic <http://archilitic.com/> (Кишинев, Молдова), Штефан Русу <https://vimeo.com/user1816220>(Молдова) расскажут о своем опыте работы.

2 марта 2016 в 16:00 в Галерее BUNCHER (факультет Изобразительных Искусств Академии Искусств, Кишинев, ул. 31 августа 1989, 137) артист и куратор Штефан Русу представит лекцию Художественные практики как инструмент создания социального контекста.
http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/ <http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/>
25 февраля 2016, в 18:00 активист и социолого Влад Кэтунэ (Бухарест) в Zpațiu (ул.А. Щусева, 103, Кишинев) расскажет об инициативах организации общественности в Бухаресте:“Общественность и участие. Бухарест в фокусе“.

Продолжаем собирать подписи против строительства отеля в центральном парке, на месте кафе «Гугуцэ». Петиция <https://chisineu.wordpress.com/2015/02/22/petitie/>, созданная еще в прошлом году, собрала около 3000 подписей.

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Российский блогер Илья Варламов вместе с Институтом медиа, дизайна и архитектуры «Стрелка» представляет 10 публичных пространств <http://varlamov.ru/1560369.html>, которые были облагорожены в 2015 году.

2. Собственники одного из домов, загороженного многоэтажным зданием, получили компенсиции в размере 65.000 евро <http://www.clujust.ro/proprietarii-unei-case-umbrite-de-un-bloc-au-primit-despagubiri-de-65-000-de-euro-motivarea-deciziei/>. Это случилось в Клуже. Собственники дома, возле которого был построен многоэтажный блок, получили решением Апелляционного суда Клужа компенсации в размере более 283.000 леев (около 65.000 евро), по причине того, что ценность дома снизилась на 40% из-за постройки блока. Они доказали экспертизой, что блок, построенный на основе авторизации, выданной в 2008 году, не позволяет попадать свету в загороженный дом минимальное количество (потора часа) времени в сутки. Речь идет об урбанистическом примере, интенсивно разрекламированном в 2009 году: длинный трехэтажный блок с мансардой в конце улицы Кымпулуй, на месте которого должны были быть отдельные постройки на одну семью. Авторизацию на строительство выдала примэрия Клуж-Напоки в июле 2008 на имя физического лица, Иоана Шеулян. Возле блока находится дом семьи Рошка, которые начали искать правосудия еще шесть лет назад! Параллельно и примэрия Клуж-Напоки судилась с застройщиком и выиграла «прекращение строительства», но блок все равно стоит и в нем живут люди. Поэтому семье Рошка осталось только судиться за причененный моральный ущерб. Сначала дело «гуляло» от суда до Трибунала по установлению компетентности. В 2012 Специальный Трибунал (Коммерческий) отклонил жалобу по причине того, что, якобы, не был доказан незаконный характер действий обвиняемых. Но в 2015 Апелляционный суд Клужа постановил: «Отклонить решение первой инстанции в решении вопроса. Принять заявление, поданное семьей Рошка Адриан Космин и Рошка Анна Моника против гражданского нарушения № 4385 от 29.11.2012, вынесенного Трибуналом Клужа, и как следствие, заставить обвиняемых выплатить заявителям сумму в 283,757 леев в качестве компенсации и еще 12,992,85 леев за судебные издержки, из которых 2560 леев потерпевшим и 10,432, 85 леев – государству. Решение окончательное с парвом обжалования в течение 15 дней».

3. «Неформальные районы, будущее градостроительства?» <http://www.lesechos.fr/idees-debats/sciences-prospective/021588746784-le-bidonville-est-il-lavenir-de-lurbanisme-1189430.php> – репортаж в Les Echos. «Более плотная, смешанная, часто пешеходная и энергетически более выгодная, спонтанная организация «неформальных кварталов» вдохновляет на новые модели урбанистического развития». Эти кварталы представляют собой места, построенные спонтанно, с использованием только ресурсов жителей, без участия архитекторов, или урбанистов. И цель таких кварталов в том, чтобы сделать вместе жизнь более удобной», – рассказывает Валери Клерк, исследователь Института развивающих наук. «Схема развития таких кварталов имитирует устойчивые города: компактные, густонаселенные, пешеходные, с узкими улочками, затененные, где смешивается работа и проживание в едином общественном пространстве, делимом между всеми окружающими».

4. Тема ОБЩЕСТВЕННЫХ БЛАГ набирает обороты в публичных обсуждениях. Ассоциация Oberliht предлагает посвятить теме общественных благ выпуск этого года Дней Общественного Пространства <https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/>, который пройдет 13-17 сентября 2016. В каждом выпуске бюллетеня этого года мы будем представлять материалы о проходящих дискуссиях на тему общественных благ.

Обсуждение было инициировано Гаррет Хардин в одной противоречивой статье: «Трагедия Общественных Благ» (наанглйиском <http://www.garretthardinsociety.org/articles/art_tragedy_of_the_commons.html> и на русском <http://www.inliberty.ru/library/211-tragediya-resursov-obshchego-polzovaniya>). Эта статья спровоцировала целый ряд исследований в области общественных благ. Издание Polirom выпустило в 2007 году книгу «Управление общественными благами. Развитие учреждений для принятия совместных мер» <http://www.polirom.ro/catalog/carte/guvernarea-bunurilor-comune-evolutia-institutiilor-pentru-actiunea-colectiv-2737/>”, написанная Элинор Остром, одним из самых активных голосов в области общественных благ и лауреаткой 2012 года на Премию за экономические науки Центрального банка Швеции.

Платформа CriticAtac.ro разместила целый раздел <http://www.criticatac.ro/19465/tema-bunurile-comune/>, посвященный Общественным благам, в котором появилось несколько важных дополнений на данную тему, локальных и международных (Ограждения и общественные блага [1]: снова, для новых начинаний <http://www.criticatac.ro/18216/ingrdiri-bunuri-comune1-din-nou-pentru-noi-inceputuri/> / Овидиу Цикинделяну; Об общественных благах: интервью  <http://www.criticatac.ro/19301/despre-bunurile-comune-interviu-cu-massimo-de-angelis-stavros-stavrides/>с Массимо де Анджелис иСтавросом Ставридесом; Будущее «общественных благ»: «План В» неолиберализма, или примитивное (Не)Накопление капитала? <http://www.criticatac.ro/18218/viitorul-bunurilor-comune-planul-al-neoliberalismului-sau-dezacumularea-primitiv-capitalului/> /Джорджа Каффентзиса; Дебаты на тему общественных благ в пост-социалистической Болгарии <http://www.criticatac.ro/19656/dezbateri-pe-marginea-bunurilor-comune-bulgaria-post-socialist/> / Марии Иванчевой; Европейская карта общественных благ).

Также представляем вашему вниманию несколько других активистов в области общественных благ. Лекция Давида Боллиера: The Commons as a New/Old Paradigm of Governance, Policy, and Political Action <https://www.youtube.com/watch?v=TCfreLenQC8> (запись лекцииздесь <http://bollier.org/american-academy-talk-dec-4-2012>). Еще одна лекция Майкла Баувенса, прочтенная в рамках «Лагеря Идей» (Стокгольм 2015) на тему ”Commons and the City <https://www.youtube.com/watch?v=HAB_uB09FEw>”. А также текст Top 10 P2P Trends of 2015 <http://www.shareable.net/blog/top-10-p2p-trends-of-2015>, написанный им же о нескольких моделях сотрудничества peer-to-peer и лекция “Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy <https://www.youtube.com/watch?v=GWeV3cE8m7M>“, представленная в июне 2015 в Университете Претории.

5. Призыв к солидарности с он-лайн библиотеками <http://custodians.online/romanian.html>, связанный с решением одной из судебных инстанций США закрытьLibrary Genesis, одну из самых крупных он-лайн библиотек: «У нас есть средства и методы сделать знания доступными для всех, без экономического барьера, по более доступной цене для общества. Но монополия закрытого доступа на академические издания, их басносновные доходы и центральная роль, которую они играют в удержании имиджа академического престижа, влияют негативно на общество. Коммерческие издатели (частные) нарушают на практике свободный доступ, преследуют наших пользователей и постоянно разрушают библиотеки. До Science Hub и Library Genesis была Library.nu и Gigapedia. До Gigapedia был textz.com. Это то, чего они хотят: свести на нет самые крупные сайты/серверы. И у них есть вся поддержка инстанций и закона делать это (…) Мы узнаем об их действиях в последний момент, решающий. Пришло время признать, что само по себе наличие наших знаний – это коллективный акт гражданского неповиновения. Пришло время выйти из тени и назвать свое имя в борьбе за эту кампанию выдержки. Можно было бы себя чувствовать изолированными, но нас много. Страх потерять виртуальную инфраструктуру библиотеки сделало Интернет единым голосом. Пришло время сделать наши голоса слышимыми. Распространяйте это письмо. Читайте его публично. Распечатывайте и оставляйте. Делайте электронные записи и загружайте их он-лайн. Не позволяйте умереть знанию! Заботьтесь об электронных библиотеках! Забодьтесь о метадатах. Заботьтесь о резервных копиях! Поливайте цветы и очищайте вулканы!».

6. Организованное устойчивое общество (SOS) <http://www.socialeast.ro/propunere-buget-local-2016-exproprieri-pentru-spatii-verzi/> просит примэрию и муниципальный совет Клуж-Напоки годового бюджетирования экспроприации зеленых насаждений.
Инициатива мотивирует свое прошение следующим:
– Отсутствие политической воли в приложении усилий бюджетирования для реабилитации зеленых зон, вопреки тому, что стратегия Клужа на 2014-2020 годы указывает проблему отсутствия зеленых насаждений, как основную и предусматривает необходимость инвестирований в реабилитацию общественных пространств, или благоустройство новых.
– Запоздания в переговорах между муниципалитетом и частными собственниками путем таких методов, как обмен участками, или нанесение ущерба.
– Отсутствие общественных пространств, которые бы шли в ногу с взвешенным развитием города. Наоборот, за последние десятилетия уничтожено много общественных мест (парков, спортивных баз, кинематографов и так далее).
– Общественные места/зеленые насаждения обеспечивают рост качества жизни в городе и вносят вклад в здоровье нации. Снижение уровня качества таких зон имеет негативный отпечаток на населении благодаря загрязнениям и стрессу агломерации.
– Клуж приближается к рекомендациям ЕС в наделении 26 квадратными метрами зеленых насаждений каждого жителя, что все равно далеко от норм Всемирной организации здравоохранения (50 метров). И дело не в количестве и качестве парков, необходимо включение некоторых больших участков лесов Фэджет и Хойа в черту города, а также частных дворов и кладбищ. Гражданская инициативная группа SOS запускает программу «SOS Георгенские озера» и «SOS Тополевые парки», предлагая таким образом добавочные общественные места на западе и на востоке Клужа».

7. Интервью Мируны Цырка <http://www.miruna-tirca.blogspot.ro/2015/12/arhitectura-politica-si-poetica.html> и Дойны Петреску, со-основателя Ателье сомоуправляемой архитектуры (aaa) <http://www.urbantactics.org/>: «Мы думаем, что основная, фундаментальная проблема – отношения с людьми. Практически, как архитектор, у меня нет никакого формирования, никакой подготовки. Я не проходила курсы по гуманитарному и социальному менеджменту. Мы поставили этот вопрос с самого начала, имеет ли смысл продолжать, если нет образования. Были проблемы и с детьми. Приходилось работать с детьми, у которых не было другой помощи, кроме той, которую предоставляли мы, или артисты. Дети со сложностями. Это были не инвалиды, но дети из сложных семей. И мы продолжили, пытаясь увидеть их, как часть всего, в чем и пространство является действующим лицом, и люди, и их действия. То есть, речь идет о целой сети творческих людей, которые помогли снизить сложности людей, проживающих в определенной зоне (…). Сначала ничего сложного. Сначала они приходят посмотреть, попробовать, постепенно видят, что меняется и их жизнь, и то, как они воспринимают жизнь, окружение. После определенного времени многие нам говорили, что участие в проекте спасло им жизнь, или что в момент кризиса возможность быть в сообществе и чувствовать себя важными была необходима. Были такие люди, которые только здесь нашли свое значение, а из многих других аспектов жизни они были исключены. По многим причинам: здоровье, этнические моменты, социальные, экономические. И да, это случалось постепенно, не сразу. Это долгоиграющий опыт».

# ССЫЛКИ

– Презентация Уго Маттея The Ecology of Law: Toward a Legal System in Tune with Nature and Community <https://www.youtube.com/watch?v=SdGzE7VCHj4> в рамках одного из ателье Культурного Европейского Фонда и программы «Совместные действия для общественных благ Варшавы» (ноябрь, 2015).

– 12 креативных примеров <http://brightside.me/article/12-examples-of-urban-design-which-ought-to-be-in-every-city-1955/> городского дизайна: скамейки, велосипедные дорожки, остановки, терминалы.

– Документация проектирования игровой площадки <http://www.openurbanlab.org/#!playgrounds/c1sch>, выполненная Городской лабораторией Санкт-Петербурга.

– Цикл передач Villies-Mondes <http://www.franceculture.fr/emissions/villes-mondes>, записанный France Culture.

– The Guardian представляет самые цветные города планеты <http://www.theguardian.com/cities/gallery/2016/jan/19/most-colourful-cities-neighbourhoods-world-in-pictures>.

– Передача Against the Grain <http://againstthegrain.org/program/1296/mon-11116-producing-homelessness>, посвященная людям без определенного места жительства и о том, как экономическая капиталистическая система производит такую категорию людей.

– Дан Хэнкокс пишет о появлении движений анти-джентрификации <http://www.theguardian.com/cities/2016/jan/12/gentrification-argument-protest-backlash-urban-generation-displacement> в Великобритании.

– Лекция Виктора Вахштейна «Хипстерский урбанизм как городская идеология <http://eurocafe.by/video/lekciya-viktora-vahshtayna-v-minske>», прочитанная в декабре 2015 в Минске.

– Интервью с Оуэном Хатерли, автором книги Landscapes of Communism <http://deepbaltic.com/2015/12/21/landscapes-of-communism-revalued-an-interview-with-owen-hatherley-2/>.

– Коллекция книг и статей об общественном пространстве и публичной сфере в библиотеке Arg Dot Org (aaaaarg.fail <http://aaaaarg.fail/collection/51c592356c3a0ede0b3b2100>).

# КНИГИ

В январе 2016-го книга Another Europe была опубликована. Она представляет богатый опыт накопленный в течении 15-ти лет культурными независемыми организациями работающами около границ Европейского Союза. Книгу можно заказать здесь: http://www.culturalfoundation.eu/library/another-europe <http://www.culturalfoundation.eu/library/another-europe>
# ФИЛЬМЫ

Документальный фильм о проекте Городские пространства в действии <http://spatii-urbane.ro/>, организованный в период с мая 2014 по ноябрь 2015 Aссоциацией Komunitas <http://asociatia-komunitas.ro/>: https://www.youtube.com/watch?v=7539khY4JpE <https://www.youtube.com/watch?v=7539khY4JpE>
editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE <http://biblioteca.oberliht.com/buletin-lunar/> este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.



oberliht
info at oberliht.com
http://oberliht.com

-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: </pipermail/oberlist/attachments/20160220/4baff8b7/attachment-0001.html>