[oberlist] #13 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (noiembrie-decembrie 2016)

Mon Jan 2 12:31:32 CET 2017

http://biblioteca.oberliht.com/2017/01/02/buletin-13/ <http://biblioteca.oberliht.com/2017/01/02/buletin-13/>
- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

1. Pe 12 ianuarie 2017, încînd cu ora 18.00, la Zpațiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău), vă invităm la prezentarea Anastasiei FELCHER: Cum literatura (nu) păstrează patrimoniul arhitectural: cazul Colinei Pușkin din Chișinău <https://zpatiu.wordpress.com/2016/12/18/orasul-8/>.
Prezentarea este dedicată relației dintre literatură și spațiul urban pe exemplul unei zone a orașului Chișinău. Datorită prezenței în oraș, în anii 1820 ai sec. XIX, a poetului rus Aleksandr Pușkin, o serie de locuri legate de Pușkin în mod real sau închipuit au devenit locuri ale memoriei încă în veacul trecut. Aceste locuri sunt concentrate cu precădere în centrul istoric al orașului, inclusiv parcul orășenesc ce-și are și el partea sa de legendă. După al Doilea Război Mondial, ”Chișinăul Pușkinist” s-a ”mutat” spre casa-muzeu dedicată poetului (inaugurată în 1948), care se găsește în regiunea Colinei Pușkin. Prezența acestei clădiri – important monument cultural în canonul sovietic și loc de ”pelerinaj” cultural – nu a putut preveni însă demolarea patrimoniului arhitectural al zonei din imediata apropiere, care, pînă prin anii 1970 nu era considerat drept un lucru valoros ce ar merita păstrat. Prezentarea urmărește evoluția ideii ”Colinei Pușkin” ca obiect de patrimoniu rus și local, cu începere din a doua jumătate a sec. XIX pînă în zilele noastre.
Prezentarea va fi în limba rusă.

Prezentarea face parte din ciclul Orașul și Culturile Lui <http://biblioteca.oberliht.com/conferinte/> și e organizată sub egida Bibliotecii Spațiului Public, proiect susținut de Fundația Culturală Europeană în cadrul progamului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune.

2. Pe durata Școlii Internaționale de Vară ”Arhitectură – Instalații – Peisagistică” desfășurată în luna iulie 2016 în Parcul Zaikin din Chișinău, participanții – specialiști din domeniul arhitecturii, urbanisticii și peisagisticii au realizat o serie de intervenții – amenajarea nisipierei și a terenului de joacă, terenului de sport, căsuța din copac, extinderea centrului comunitar cu o masă pentru prepararea bucatelor și mixarea muzicii etc. În cadrul școlii un grup de arhitecți-peisagiști, sub îndrumarea dr. peisagist Diana Culescu (Ana-Maria Țoni, Georgiana Strat, Corina Fisticanu, Tudor Elian) a realizat Carta Vegetației Parcului Zaikin <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/12/Carta-Parcului-Zaikin_carte-A5_20160814_web.pdf>.
Studiul constată că, deși situația vegetației din parc în ansamblu este relativ satisfăcătoare, starea arborilor se va înrăutăți din cauza tăierilor realizate necorespunzător. Echipa de specialiști sugerează necesitatea unor intervenții corecte pentru a restabili viabilitatea arborilor cât și necesitatea supravegherii regulate a potențialelor riscuri, astfel încât să fie posibilă evitarea accidentelor.

Carta a fost transmisă administrației Î.M. ”Spații Verzi” pentru a servi drept instrument cu ajutorul căruia să poată gestiona amenajarea și întreținerea arborilor din acest spațiu.

3. Asociația Oberliht a obținut un mic grant în cadrul proiectului ”Centrul de inovații sociale din Moldova”, lansat pe platforma imipasa.md <https://imipasa.md/> de catre PNUD Moldova. Proiectul prevede reabilitarea cișmelei din Parcul Zaikin <http://parculzaikin.wordpress.com/>, conectarea ei la sursa de apă publică și transformarea ei într-o sursă publică de apă gratuită pentru utilizare de către toți locuitorii zonei.

În scopul elaborării designului cișmelei publice, Asociația Oberliht a demarat un concurs de proiecte pentru arhitecți <https://chisineu.wordpress.com/2016/12/26/cismea-publica/>.
Proiectele propuse vor conține obligatoriu următoarele piese desenate și prezentate pe format A3:
– Vedere de sus a cișmelei Sc. 1:50 care va cuprinde cișmeaua și amenajările aferente cu o suprafață de pînă la 3×3 m (9 m2);
– Fațade din toate patru direcții Sc. 1:25;
– Două secțiuni Sc. 1:25 care să explice principiul funcționării și materialele folosite;
– Minimum două vizualizări 3D din care să fie clară volumetria cișmelei;
– O schemă inginerească de funcționare a cișmelei;
– Specificul și cantitatea necesară de materiale.
premiul 1 – 1200 lei
premiul 2 – 800 lei
premiul 3 – 500 lei

Proiectele (în format de 1-4 planșe color sau alb-negru, schițe sau desene 3D însoțite de un CV cu datele de contact (telefon, email)) vor fi expediate în format PDF până pe data de 21 ianuarie 2017, ora 14.00 pe adresa de email: civic.chisinau at gmail.com
 <mailto:civic.chisinau at gmail.com>Arhivele cu volum mai mare de 10 Mb sa fie transferate cu ajutorul serviciului de transfer wetransfer.com <https://wetransfer.com/>

 <http://www.irisandraschek.com/index.php?id=5>Iris Andraschek, Freier Badebrunnen, Loosdorf, 2007

4. Proiectul COMUS (Strategii Urbane Ghidate de Comunitate în Orașe Istorice) a selectat trei proiecte de reabilitare și dezvoltare urbană în orașul Soroca <https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1776471479270551&id=1652889864962047>.

Primul dintre ele este proiectul de reabilitare a Falezei Nistrului, un veritabil simbol al orașului Soroca și unul dintre spațiile publice locale emblematice. Având ca element central Cetatea Medievală, porțiunea de peste 4 km a malului Nistrului, împreună cu spațiile deschise adiacente, oferă o serie de oportunități de recreere activă și pasivă, festivaluri și spectacole în aer liber pentru comunitatea locală. Proiectul prevede regenerarea falezei în conformitate cu metodele și practicile internaționale de succes, inclusiv prin încurajarea participării comunității la procesul de reabilitare. Se preconizează faptul că prin amenajarea și valorificarea spațiilor respective, va fi mobilizat și va beneficia un număr mare de locuitori, artiști, arhitecți, meșteri, care vor avea posibilitatea să participe direct. În același timp, implementarea proiectului va avea un impact economic semnificativ, inclusiv prin atragerea turiștilor din țară și din străinătate.

Al doilea proiect vizează reabilitarea Colegiul ”Mihai Eminescu”, o instituție de învățământ postsecundar din Soroca, având un istoric de peste 100 de ani. Proiectul propus se axează pe valorificarea clădirii istorice principale a complexului, fostul gimnaziu de fete ”Domnița Ruxandra”, monument de arhitectută de categorie națională. Administrația Colegiului își propune reorganizarea și utilizarea edificiului pentru formare profesională continuă a cadrelor didactive din oraș și din localitățile învecinate.

Al treilea proiect își propune reabilitarea clădirii Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca. ropunerea de proiect se axează pe reabilitarea clădirii în scopul modernizării instituției în conformitate cu necesitățile actuale ale comunității. Astfel, vor fi încurajate activități suplimentare, cum ar fi cercetarea, ateliere de restaurare, evenimente culturale și comerciale. Modernizarea clădirii va presupune, de asemenea, utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi introducerea panourilor digitale, sisteme de orientare în limbile de circulație internațională și instrumente digitale cum ar fi tururile virtuale.
Proiectele vor fi supuse elaborării unui studiu de fezabilitate detaliat, ce va determina cu exactitate modul de folosință și avantajele economice și sociale ale reabilitării. Următoarea etapă o va constitui promovarea în scopul atragerii potențialilor finanțatori.

5. Expoziția magi*k – o tehno-arheologie a orașului București, de la radio la internet  <http://e-zeppelin.ro/expozitia-magik-o-tehno-arheologie-a-orasului-bucuresti-de-la-radio-la-internet/>- expoziție interactivă despre istoria apariției mass media în București. Expoziția pornește de la antenele radio art deco și ajunge la epoca contemporană, când orașul e pus în priză la rețeaua globală – o explorare neobișnuită a orașului ascuns, privit printre antene bricolate, rețele de cartier, puricii din televizor și pixelii colorați ai lumii magice de azi.
Azi vedem o diversitate de antene pe acoperișurile caselor și blocurilor din București ce par niște obiecte fără sens, dar care vorbesc despre fenomenul tehnologic cu cel mai mare impact asupra societății: apariția culturii media. Această istorie pornește de la momentul apariției radioului în Bucureşti în anii ‘20, când antenele radio erau un simbol al unei cuceriri tehnologice epocale, afișate cu mândrie în arhitectura art deco și pe clădirile moderniste. În perioada de după război, când radioul și TV-ul deveniseră tehnologii de masă, în România blocurilor comuniste apar antenele improvizate și bricolate pentru a accesa cât mai multe posturi, ca formă de rezistență față de izolarea politică a țării. Imediat după anii ‘90, acestea sunt înlocuite de parabolice și ulterior de acces la media facilitat de cablu și, azi, de fibră optică.

# ACTIVISM

1. Pretura sectorului Botanica, anunță despre organizarea și desfășurarea consultărilor publice cu privire la proiectul „Planul Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu nr. cadastral 0100101265 din str. Trandafirilor, 6″ <http://botanica.md/anun%C8%9B-privind-organizarea-consult%C4%83rilor-publice-10> (Parcul Valea Trandafirilor) în data de 5 ianuarie 2017, ora 10.00, în incinta Preturii sectorului Botanica. Prezentarea publică a proiectului va fi asigurată de autorul proiectului, S.R.L. „Arh-Est Studio”.
Proiectul presupune construcția unor blocuri locative și unități comerciale pe teritoriul restaurantului Doina. Invităm toți cetățenii activi, societatea civilă și mass-media să vină la aceste discuții publice pentru a-și expune poziția privind acest proiect.
Recomandările pot fi expediate în adresa Preturii de sector: str. Teilor, 10, MD – 2043 sau în adresa electronică a Preturii: pretura_botanica at mail.md <mailto:pretura_botanica at mail.md>
 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/doina_web.png>
2. Un grup de locatari din zona Cinematografului Gaudeamus a acționat în judecată primăria mun. Chișinău împotriva autorizației de desființare a Cinematografului, eliberată în luna august 2016. Dosarul Diomidova Ana Stefan vs Primăria mun. Chișinău este examinat de Judecătoria Ciocana (judecător Victor Burduh). Următoarea ședință va avea loc pe data de 9 ianuarie 2017, ora 14.00.
Textul demersului: https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus <https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus>
Amintim că Petiția împotriva demolării Cinematografului Gaudeamus <http://www.petitieonline.com/cinematograful_gaudeamus_nu_trebuie_demolat> încă poate fi semnată.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/11/img_7919_800px_web.jpg>
3. Curtea Supremă de Justiție a decis ca recursul declarat de compania FinPar (cazul Cafeneaua Guguță) conține temeiurile de declarare a recursului prevăzute de codul de procedură civila. Un complet de judecători urmeaza sa examineze argumentele ambelor părți și va decide dacă casează sau menține decizia Curtii de Apel.
Următoarea ședință <http://agenda.csj.md/pdf_creator_civil.php?id=49714> va avea loc pe 18 ianuarie 2017.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/IMG_0630_800px.jpg>
# CHIȘINĂU

1. Rețeaua Civică Urbană <https://www.facebook.com/groups/673148082811529/?fref=ts>, Centrul de Informare pentru Autoritățile Locale și Fracțiunea Blocului Electoral „PPEM – Iurie Leancă” din Consiliul Municipal Chișinău, au lansat proiectul privind introducerea bugetării participative (civile) în municipiul Chișinău <http://chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=17038>. Proiectul oferă o platformă prin intermediul căreia cetățenii ar participa mai activ la procesul de administrare a orașului, contribuind la transformarea relației cetățean-autorități. Acesta va contribui la creșterea participării și a calității democrației locale, va promova pluralismul de opinii și discuțiile publice, va stimula incluziunea vocilor excluse și a grupurilor subreprezentate. De asemenea, acest buget ar contribui la realizarea justiției sociale și ar asigura un grad sporit de control civic.
Astfel, locuitorii municipiului Chișinău, cu vârsta mai mare de 16 ani, vor putea depune dosare de participare la capitolul bugetului civil în baza unui formular de cerere publicat pe pagina web a Primăriei municipiului Chișinău, împreună cu o listă a locuitorilor municipiului Chișinău, care sprijină această propunere.
Proiectele vor fi clasificate în două categorii: proiecte mici și proiecte mari.
Proiecte mici sunt acele în care valoarea costului de implementare se încadrează de la 30 mii lei până la 100 mii Lei. Suma totală rezervată în bugetul civil pentru executarea acestora fiind de 1 milion Lei. Proiecte mari sunt acelea în care valoarea costului de implementare se încadrează de la 100 mii lei până la 500 mii lei, suma totală rezervată în bugetul civil pentru executarea acestora fiind de 2 milioane lei.
Direcția Relații Publice a Primăriei municipiului Chișinău va colecta proiectele depuse și va convoca ședința echipei de lucru pentru Bugetul Civil, în scopul de a efectua evaluarea tehnică a proiectelor. Componența echipei va include câte un reprezentant ai Direcției administrație publică locală și un reprezentant al Direcției relații publice. De asemenea, consilierii municipali pot participa la ședința echipei de lucru și se pot expune pe marginea proiectelor.
Cei interesaţi îşi pot prezenta opiniile pe marginea proiectului în formă scrisă (maxim 3 pagini), până la data de 13 ianuarie 2017, la următoarea adresă de email: victor.lutenco at gmail.com <mailto:victor.lutenco at gmail.com>
Consultațiile publice asupra proiectului vor avea loc pe 18 ianuarie 2017, ora 10.00, în Sala de Şedinţe a Primăriei municipiului Chişinău.

Pentru detalii și discuții urmăriți:
blogul Bugetării Participative în Chișinău pe adresa: https://bugetparticipativ.wordpress.com/ <https://bugetparticipativ.wordpress.com/>
grupul de facebook al proiectului: https://www.facebook.com/groups/231865187243147/ <https://www.facebook.com/groups/231865187243147/>
grupul de odnoklassniki al proiectului: https://ok.ru/group/53095640006797 <https://ok.ru/group/53095640006797>
2. Biroul Național de Statistică a Moldovei a publicat raportul Situaţia social-economică a municipiului Chişinău în ianuarie-septembrie 2016 <http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Chisinau/trimestrial/Chisinau_ian_sep_2016.pdf>. Raportul conţine informaţii statistice trimestriale despre situaţia economică, socială şi demografică a municipiului Chişinău. Publicaţia conţine indicatori statistici vizînd: industria, agricultura, investiţii în active materiale pe termen lung, transporturile, comunicaţiile, turismul, comerţ şi servicii, asigurări, remunerarea muncii, forţa de muncă şi şomajul, situaţia demografică, infracțiuni. De asemenea, în publicaţie sînt prezentate precizări metodologice cu referinţă la datele expuse.

3. Platforma comunitară PRIMĂRIA MEA inițiază o rubrică nouă: „Ce se’ntâmplă, Chișinău?” în cadrul căreia locuitori ai municipiului vor prezenta ştiri despre Chişinău. Prima ediție <http://primariamea.md/ce-sentampla-chisinau-cu-nicu-apostu/>, din 6 decembrie 2016, l-a avut drept prezentator pe blogger-ul Nicu Apostu. A doua ediție <http://primariamea.md/ce-sentampla-chisinau-cu-sergiu-cibotaru/>, din 13 decembrie 2016, a fost prezentată de trainer-ul Sergiu Cibotaru.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/11025663_444508715707499_7274537936158237222_n.jpg>
# IDEI ȘI PRACTICI

1. Primariamea.md <http://primariamea.md/> a realizat o serie de materiale <http://primariamea.md/ar-fi-bine-sa-avem-subterane/> despre pasajele subterane de pe teritoriul mun. Chișinău. În luna iulie, echipa primariamea a îndemnat chișinăuienii <http://primariamea.md/4240-2/> să evalueze starea trecerilor subterane din oraș. La sondaj au participat 485 de persoane. La întrebarea „Ce vă deranjează cel mai mult?”, 45,3% din respondenți au spus că subteranele sunt murdare, 30,9% dintre cei chestionați le consideră distruse, iar 12,7% califică subteranele ca fiind periculoase.
Câteva informații despre modalitatea în care sunt gestionate subteranele la moment:
– Din 18 pasaje pietonale subterane, 16 sunt transmise în locațiune, în baza a 31 de contracte, dintre care 16 sunt expirate;
– În perioada anilor 2013-2015, DGTPCC a prelungit termenul de locațiune pentru 15 contracte, prin actualizarea datelor în baza unor informații care și-au pierdut actualitatea;
– DGTPCC nu a efectuat inventarierea suprafețelor tuturor pasajelor subterane pentru a stabili situația reală privind suprafața arendată, agenții economici locatari și sublocatari, genurile de activitate etc;
– există deficiențe ce țin de calcularea plăților pentru chirie și disciplina de plată. Datoriile recalculate practic nu s-au încasat și au atins, la situația din 01.01.2016, suma de 11,1 mil. lei;
– Autoritățile au permis desfăşurarea activităţilor comerciale în pasajele subterane unor agenţi economici care refuză achitarea chiriei, cu care nu sunt încheiate contracte de locaţiune, precum şi pentru care nu există acordul CMC de dare în sublocaţiune a acestor spaţii. Aceste practici duc la utilizarea patrimoniului public de către persoane neautorizate de proprietarul bunului (CMC) şi contribuie la îmbogăţirea neîntemeiată a unor agenţi economici în detrimentul bugetului municipal;
– Acordarea autorizaţiei de comerţ şi prestări servicii s-a efectuat în baza indicaţiei viceprimarilor municipiului, prin ce s-au creat favoruri şi premise privind perpetuarea fenomenului de protecţionism şi bunăstare ilicită în detrimentul intereselor publice;
– Pentru a se eschiva de responsabilitatea gestiunii adecvate a pasajelor pietonale subterane, în ultima perioadă de timp, cu aportul unor direcții ale Primăriei mun. Chișinău, DGTPCC a instituit o practică relativ nouă privind întreținerea pasajelor, din contul edificării construcțiilor deasupra intrărilor în pasajele pietonale;
– În lipsa acordului CMC, licitațiile pentru obținerea dreptului de reconstrucție și amenajare a intrărilor-ieșirilor din pasajele pietonale subterane au fost desfășurate contrar prevederilor regulamentare.

Subiectul subteranelor apare ocazional în vizorul presei, iar linia principală a reportajelor este aceeași: mizerie, întuneric, pericol, groază. Dintre problemele cele mai importante legate de subteranele din Chișinău au fost identificate următoarele:
– Scările sunt distruse, iar pe pereții subteranelor sunt rămășițe de publicitate și anunțuri care în mod evident fac ca subteranele să arate inestetic (dovezile sunt chiar aici <http://primariamea.md/chisinau-horror-story-trecerile-subterane/>);
– Balustradele sunt distruse și murdare sau lipsesc în general;
– Unele subterane sunt parțial iluminate sau nu sunt iluminate deloc;
– Rampele de acces sunt învechite și demult nu mai corespund necesităților pietonilor, dar și cerințelor codului menționat mai sus. Nu există subterane ale căror rampe să fie îngrădite cu parapete;
– Colectorii de apă din interiorul subteranelor sunt distruși, iar unele subterane se inundă pe timp de ploaie.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/subterane_800px.png>
2. Lamia Kamal-Chaoui și Amy Liu scriu, pe platforma Project Syndicate <https://www.project-syndicate.org/commentary/cities-inequality-inclusive-growth-by-lamia-kamal-chaoui-and-amy-liu-2016-11> că dezvoltarea durabilă depinde de orașe: ”În primul rînd, orașele trebuie să facă sistemele educaționale mai incluzive prin investiții în școli vocaționale în cadrul cărora oamenii de diferite vîrste și profiluri să poată învăța abilități ce i-ar ajuta să se încadreze mai bine pe piața muncii. De exemplu, în Atlanta, primarul Kasim Reed a lansat un parteneriat între un incubator de afaceri local, agenția de dezvoltare a forței de muncă și o școală de programatori <http://techsquare.co/events/orientation-for-coding-cofounders-school/> – toate aceste pentru a conecta tinerii la rețele de mentorat, prin intermediul cărora aceștia pot dezvolta abilități de gîndire financiară și critică, dar și să învețe să scrie cod informatic.

În al doilea rînd, orașele trebuie să facă tot posibilul ca oportunitățile de antreprenoriat și de angajare în cîmpul muncii să fie accesibile tuturor, inclusiv femeilor, tinerilor, imigranților și grupurilor vulnerabile. În Stockholm, de exemplu, oraș care a primit 8000 de refugiați între toamna 2015 – primăvara 2016, primărița Karin Wanngård a inițiat un nou tip de școală pentru adulți. Ca parte a unei strategii comprehensive de integrare, noile școli predau cursuri de limbă, competențe culturale și tehnice care fac posibilă integrarea audienților școlii pe piața muncii. În Seul, primarul Park Won-soon încearcă să sprijine întreprinderile mici și mijlocii prin ajutor financiar direcționat, reguli mai juste pentru tranzacții și subcontractare și reglementare a muncii informale.

În al treilea rînd, orașele trebuie să ofere spațiu locativ accesibil în cartiere sigure. În Paris, inițiativa primăriței Anne Hidalgo privind ”dreptul la primul refuz <http://www.paris.fr/actualites/preemption-liste-des-nouvelles-adresses-a-paris-2808>” permite guvernului local să achiziționeze spații locative care vin pe piață în anumite cartiere așa încît ele să fie oferite orășenilor din grupurile vulnerabile.

În al patrulea rînd, orașele trebuie să se asigure ca serviciile și infrastructura publică – transportul public, apa potabilă, energie, managementul deșeurilor și comunicațiile – să fie accesibile pentru toți. În orașul New York, inițiativa IDNY a primarului de Blasio oferă tuturor rezidenților cărți de identitate – inclusiv persoanelor fără adăpost, imigranților și foștilor deținuți – așa încît grupurile marginalizate să poată face uz de resursele orașului.”

3. Un articol despre „Orașele” de birouri din București <http://life.hotnews.ro/stiri-viata_la_birou-21452875-orasele-birouri.htm> ”De la doar două clădiri dedicate în urmă cu douăzeci de ani, la cerere și livrări record, pînă la dezvoltarea ”orașelor de birouri” – așa poate fi sumarizată evoluția pieței de spații de birouri din București. Impulsionată cu precădere de dezvoltarea industriilor de IT, outsourcing și servicii financiare, suprafața de birouri a Capitalei a crescut de patru ori în ultimii zece ani, la aproape 2,5 milioane de metri pătrați, iar alți 500.000 de metri pătrați sunt în construcție.
Zonele de nord (Dimitrie Pompeiu, Barbu Văcărescu – Floreasca) și vest ale orașului sunt, poate, cele mai bune exemple ale consolidării sectorului de birouri. Aproape jumătate din spațiile deja livrate în 2016 se află în zona de nord, iar peste 65% dintre proiectele care vor fi date în folosință pînă la finalul anului se află în Pipera.
Astfel, un număr de angajați aproximativ egal cu populația Brașovului, adică peste 250.000, își petrec opt ore pe zi în principalele zone de afaceri ale Bucureștiului (nord, vest și centru), iar numărul lor continuă să crească, odată cu noile spații livrate. Putem spune că asistăm deja la nașterea unor mini-orașe de sine stătătoare în interiorul Bucureștiului, adaptate pentru a oferi ”cetățenilor” lor acces facil la toate serviciile și facilitățile de care ar putea avea nevoie.
Mediul de lucru a încetat să mai însemne doar un birou și un calculator, iar angajații au deja, de cele mai multe ori, un cuvînt important de spus în alegerea spațiilor în care își desfășoară activitatea. Astfel, facilitățile disponibile la locație, precum și furnizorii de servicii din împrejurimi reprezintă piloni importanți ai noilor ”orașe” de birouri. În cazul celor dintîi, experiența și flexibilitatea dezvoltatorului clădirii își spun mereu cuvîntul: de la parcări de biciclete, la săli de fitness dedicate, proprietățile de birouri de calitate superioară încorporează deja o gamă variată de facilități.
În ceea ce privește zona în ansamblu, cuvîntul de ordine cînd vorbim despre aceste hub-uri este ”adaptabilitate”. Într-un timp remarcabil de scurt, zonele respective au integrat o gamă completă de servicii și facilități, sprijinite prin infrastructuri dedicate, ca răspuns direct la nevoile cetățenilor cu norma care le populează: de la locuri pentru servit masa și restaurante, la grădinițe și locuri de joacă pentru copii, pînă la bănci, clinici, spitale și spații verzi. Aproximativ 200 de proiecte de birouri moderne găzduiesc nu numai spații de lucru, ci și zone de divertisment, relaxare și spații comerciale, care contribuie la consolidarea ”orașelor în oraș”.

4. Maşinile şi camioanele diesel vor fi interzise în Paris, Mexic, Madrid şi Atena începând din 2025, pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, au anunţat primarii în cadrul întâlnirii bianuale a liderilor oraşelor <http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/masinile-cu-motoare-diesel-ar-putea-fi-interzise-in-mai-multe-orase--153264.html>, care a avut loc în Mexic, relatează BBC. Primarii susţin că vor stimula şoferii să folosească alte maşini în afara celor diesel. Mai mult, vor promova mersul pe jos şi pe bicicletă. Utilizarea maşinilor diesel în transport este un subiect intens cercetat în ultimii ani din punctul de vedere al impactului asupra calităţii aerului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că, anual, aproape trei milioane de morţi sunt legate de poluarea aerului.

 <https://bucuresti68.wordpress.com/flying-flyers/>
5. Între 15-17 noiembrie, mai multe inițiative, organizații și grupuri de activiști au participat la Asambleea Europeană a Bunurilor Comune <https://www.youtube.com/watch?v=XEWDstHb8Bg> (European Commons Assembly), organizată la Parlamentul European (Bruxelles) cu sprijinul unor europarlamentari din cîteva grupuri parlamentare europene. Asambleea a lansat un apel organizațiilor, inițiativelor și activiștilor <http://europeancommonsassembly.eu/apel-la-o-adunare-europeana-privind-bunurile-colective/>, care activează în domeniul protejării bunurilor comune.

Inițiativele civice și comunitare activează pentru revitalizarea bunurilor colective urbane, rurale, științifice și digitale și promovarea un viitor bazat pe participare democratică, echitate socială și durabilitatea mediului ambiant. În centrul acestor acțiuni ce țin de bunurile publice stau relații sociale ce aduc satisfacție și bucurie și care regenerează mediul nostru interpersonal și fizic. Noi renunțăm la ideea că suntem doar indivizi consumatori interesați doar de noi înșine sau în competiție pe o piață a junglei. În fapt însă, noi ne mai considerăm și cetățeni grijulii, activi și cooperanți, care lucrează întru menținerea echității și a bunăstării cartierelor, a orașelor și a societăților.
Într-o perioadă în care instituțiile europene pierd susținere și se regăsesc într-o criză profundă, noi, fiind cetățeni europeni, ne cerem Europa înapoi. Noi suntem preocupați de faptul că multe dintre guvernele noastre manifestă tendința de a favoriza interesele restrânse ale forțelor de piață dominante în loc de a se îngriji de bunurile colective ale populației și ale planetei.
Noi suntem îngrijorați de creșterea inegalității și a excluziunii sociale, precum și de schimbările climaterice care ne amenință viitorul. Regretăm privatizarea în masă și comodificarea care deja ne-au lipsit pe mulți dintre noi de bunurile colective pe care le împărtășim și care sunt esențiale pentru bunăstarea noastră fizică, socială și culturală și pentru demnitatea noastră.
Noi solicităm oferirea resurselor și a libertăților necesare pentru a crea, gestiona și susține bunurile noastre colective. Noi solicităm ca guvernele, locale și naționale, precum și instituțiile Uniunii Europene să faciliteze apărarea și sporirea bunurilor colective, eliminarea barierelor și a îngrădirilor, pentru a deschide ușile spre participarea cetățenilor și prioritizarea bunurilor publice în toate domeniile de politici.
Aceasta cere o schimbare a structurilor tradiționale de guvernare de sus în jos spre un proces de participare orizontală de luare a deciziilor în comunitate, privind proiectarea și monitorizarea tuturor formelor de bunuri publice. Solicităm tuturor adepților acestei abordări să susțină o mișcare europeană care va promova solidaritatea, colaborarea, cunoștințele deschise și schimbul de experiență, acestea fiind forțele care apără și consolidează bunurile publice.
De aceea, chemăm și deschidem invitația de participare în cadrul unui proces participativ și incluziv european pentru dezvoltarea și gestionarea unei Adunări cu privire la Bunurile Colective. Împreună putem continua dezvoltarea unei rețele vibrante, grijulii și regenerative de proiecte colective care să dea înapoi bunurile colective europene oamenilor și mediului nostru natural.

6. Parlamentul sloven a modificat Constituția <https://www.theguardian.com/environment/2016/nov/18/slovenia-adds-water-to-constitution-as-fundamental-right-for-all> prin introducerea unui amendament ce transformă accesul la apă publică potabilă într-un drept fundamental pentru cetățeni. Noul articol, aprobat cu 64 voturi pro (și niciunul împotrivă!), stipulează că ”toți cetățenii au dreptul la apă potabilă.” Articolul mai stipulează că ”resursele acvatice reprezintă un bun public care este administrat de către stat. Resursele de apă sînt utilizate în mod primar pentru a asigura cu apă potabil cetățenii și gospodăriile și, în acest sens, nu reprezintă un bun comercial. Slovenia este prima țară din Uniunea Europeană care a inclus dreptul la apă în constituția sa (alături de alte 15 țări în lumea întreagă).

# LEGĂTURI

– O discuție între Stephen Graham și Keller Easterling despre cartea lui Graham, ”Vertical: The City from Satellites to Bunkers” (Verso, 2016), legătura: https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo <https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo>
– Asociația « Cartographier au collège » (Gennes, Franța) a organizat, pe durata anului 2016 un concurs de cartografie imaginară pe tema ”Locuirea în orașul de mîine”.
Rezultatele concursului: https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir <https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir>
- Un articol, în Calvert, despre Spomenik – memorialele și monumentele de război de pe teritoriul fostei Iugoslavii, legătură: http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley <http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley>
- Expoziția fotografului rus Piotr Antonov Arbori, automobile, figuri de oameni, alte tipuri de îngrădiri explorează posibilitățile estetice ale peisajului urban rusesc contemporan, luînd Moscova ca un exemplu de locație post-sovietică locuită,
legături: http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/ <http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/>
- Urbanautica este o platformă online independentă despre antropologie vizuală și spații culturale, legătură: http://www.urbanautica.com/about <http://www.urbanautica.com/about>
- Guvernul suedez oferă facilități și scutiri de taxe atelierelor și antreprenorilor care fac reparații ale tehnicii și bunurilor. Mișcarea este gîndită pentru a stimula reutilizarea bunurilor și a descuraja cultura aruncatului la gunoi a unor lucruri și bunuri ce pot fi reutilizate, legătură: https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs <https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs>
- Canalul video al Facultății de Arhitectură a College University of London, legătură: https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos <https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos>
- Arhiva Internaționalei Situaționiste, legătura: http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html <http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html>
# PUBLICAȚII

1. Asociația Colectiv A și inițiativa La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur (Silviu Medeșan, Laura Panait) au lansat public volumul “cARTier. Intervenții periferice <http://us6.campaign-archive2.com/?u=c9e46c874c1b68ff51d2c4799&id=b314a255e7&e=%5BUNIQID>” editat de Silviu Medeșan și Laura Panait, în cadrul colecției PUBLIC a editurii IDEA.
Evenimentul a avut loc joi 15 decembrie 2016, ora 19.00, la Fabrica de Pensule (bar, et. I).
Despre publicație: Este posibil ca arta să (mai) schimbe societatea? Şi dacă da, ce etică şi metodologii trebuie însuşite? Acestea sînt cîteva probleme şi întrebări pe care ni le-am pus de-a lungul celor 4 ani de cînd Colectiv A coordonează iniţiativa „La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăștur”. La unele am reuşit să răspundem experimentîndu-le pe teren, la altele răspund alţi actori urbani, care au trecut deja prin ce urmează noi să trecem. Considerăm această publicaţie ca o comparaţie şi un dialog între metodologia aplicată în cartierul Mănăștur şi alte cazuri similare din România şi Europa. Am realizat o colecţie de texte critice despre practici şi procese alternative care s-au dovedit eficiente în periferie, adică în afara centrului festivalizat sau dincolo de arta din cutia albă sau neagră. Ne interesează cum arta poate activa comunități și spații urbane, cum poate contribui la modelarea reală a spaţiului fizic şi social al oraşului.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/55052094-99d1-4023-8774-825c2d63f499.jpg>
2. Spații Publice în Acțiune, editată de Ștefan RUSU
Pe 19 decembrie 2016 la Dușanbe a avut loc lansarea publicației <https://lists.idash.org/pipermail/oberlist/2016-December/007133.html> Spații Publice în Acțiune. Publicația este structurată în trei părți, reprezentînd diferite secvențe ale proiectului cu același titlu: a) cîteva eseuri ale unor cercetători invitați; b) o analiză a proceselor de transformare a spațiilor publice în orașele Asiei Centrale prin intermediul unei platforme de cercetare și cartografiere, și a unor ateliere mobile din orașele Dușanbe, Almatî și Bișkek; c) o documentare fotografică a proiectelor artistice realizate în spațiile publice din Dușanbe.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/15493495_1048027632010574_3975234448536579716_o_800px.jpg>
3. Un ghid de transformare a spațiilor abandonate prin artă a fost publicat recent de Reem Khedr’s de la organizația محطات للفن المعاصر Mahatat for contemporary art <https://www.facebook.com/MahatatCollective/>. Ghidul poate fi accesat online <https://issuu.com/mahatat/docs/toolkit_en._final_issuu>, iar din acest interviu <http://www.culturalfoundation.eu/library/featured-people-reem-khedr> aflăm mai multe despre procesul care a condus la realizarea acestei publicații.

 <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2017/01/toolkit_800px.png>

#13 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (ноябрь-декабрь 2016)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

1. Приглашаем Вас 12-го января 2017 года в 18.00 в Zpațiu (Музей Земства, ул. Алексей Щусев, 103, Кишинев) на презентацию Анастасии Фелькер: Как литература (не) сохраняет архитектурное наследие: ситуация Пушкинской Горки в Кишиневе <https://zpatiu.wordpress.com/2016/12/18/orasul-8/>. Лекция посвящена истории взаимодействия и взаимовлияния литературы и городского пространства на примере отдельно взятой части города Кишинева. Благодаря присутствию в 1820-х гг. в городе русского поэта Александра Пушкина, ряд локаций, связанных с его именем (или даже их отсутствие), стали местами памяти уже в 19 в. Эти места были сконцентрированы в историческом центре города, включая городской парк с его легендами. После WWII «Пушкинский Кишинев» сместился к открывшемуся в 1948 г. дому-музею поэта, который, в свою очередь, находился в зоне «Пушкинской Горки». Присутствие данного дома – объекта высочайшей культурной ценности и посещаемости в Советском каноне, однако, не спасло от разрушения окружающую историческую застройку, которая вплоть до конца 1970-х не считалась ценной и заслуживающей сохранения. Лекция прослеживает становления идеи «Пушкинской Горки» как объекта русского и местного наследия, начиная от 2-й половины 19 века вплоть до сегодня.
Лекция будет на русском языке.

Эти презентации часть цикла Город и его Культуры <http://biblioteca.oberliht.com/conferinte/> и организованы под эгидой Библиотеки Публичного Пространства. Проект поддерживается Европейского Культурного Фонда в рамках программы Коллективное Действие для Общественных Благ.

2. Во время Международной Летней Школы «Архитектура-Инсталляции-Пейзажистика», проходившей в июле 2016 г. в парке им. Заикина (Кишинев), участники-специалисты из области архитектуры, урбанизма и пейзажистики провели ряд работ: благоустройство песочницы и игровой площадки, домика на дереве, места для общественных сборищ и так далее. Группа архитекторов-пейзажистов под руководством Дианы Кулеску (Анна-Мария Тони, Джеорджианна Страт, Корина Фистикану, Тудор Елиан) сделали карту растительности парка <http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2016/12/Carta-Parcului-Zaikin_carte-A5_20160814_web.pdf>. Исследование показало, что несмотря на удовлитворительное общее состояние растительности, положение с деревьями ухудшится из-за несанкционированной рубки. Группа специалистов советует правильное вмешательство для того, чтобы восстановить жизнеспособность деревьев, а также предотвратить возможные инциденты.
Карта была направлена администрации «Зеленого хозяйства», как инструмент в помощи для ухода за деревьями в данной зоне.

3. Ассоциация Оберлихт получила небольшой грант в рамках проекта «Центр социальных инноваций в Молдове», запущенного на платформе imipasa.md <https://imipasa.md/> организацией PNUD Молдова. Проект предусматривает восстановление водонапорной колонки в парке <https://parculzaikin.wordpress.com/>, подсоединение ее к системе питьевой воды и превращение колонки в общественный источник бесплатной питьевой воды, которой смогли бы пользоваться все жители зоны.

Для выработки дизайна публичного фонтана, Оберлихт объявляет конкурс проектов среди архитекторов <https://chisineu.wordpress.com/2016/12/26/cismea-publica/>. Условия конкурса:
Предлагаемый проект должен содержать следующие нарисованные и представленные в формате А3 схемы:
– вид колонки сверху масштаб 1:50, который включает колонку и связанные с ней объекты площадью до 3х3 м (9м2);
– вид со всех четырех сторон, масштаб 1:25;
– две секции масштабом 1:25, поясняющие принцип работы и используемые материалы;
– минимум два вида колонки в формате 3D, из которых ясен ее размер;
– схема инженерной эксплуатации колонки;
– описание и количество нужных материалов.
премия 1 – 1200 леев
премия 2 – 800 леев
премия 3 – 500 леев

Проекты (в формате 1-4 цветных или черно-белых листов / 3D рисунков, сопровождаемых CV с контактными данными) присылать в формате PDF до 21-го января 2017, 14:00, по адресу: civic.chisinau at gmail.com <mailto:civic.chisinau at gmail.com>
Досье размером более 10 Mb пересылать через wetransfer.com <https://wetransfer.com/>
4. Проект COMUS (Городские стратегии под руководством общественности в исторических городах) выбрал три проекта по реабилитации и городскому развитию в городе Сорока <https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1776471479270551&id=1652889864962047>.

Первый – реабилитация склона Днестра, настоящего символа города и одного из значимых общественных мест. Вместе со средневековой крепостью берег Днестра, проятженностью в 4 км, а также прилегающие открытые пространства предлагают целый ряд возможностей для активного и пассивного отдыха, проведения фестивалей и мероприятий на открытом воздухе. Проект предусматривает обновление склона по международным методам и принципам, включая подключение местной общественности к процессу реабилитации территории. Планируется за счет благоустройства зоны мобилизировать большое количество местных жителей, артистов, архитекторов, мастеров, которые смогут принять участие в процессе непосредственно. Реализация проекта принесет экономические вливания путем привлечения туристов, как местных, так и зарубежных.

Второй проект – реставрация колледжа «Михай Еминеску», исторического здания, насчитывающего более 100 лет. Проект заострен на использовании основного исторического здания комплекса, бывшей гимназии для девочек «Домница Руксанда» – исторического памятника национального значения. Администрация колледжа предлагает реорганизовать здание и использовать его для дальнейшей профессиональной подготовки дидактических кадров из Сорок и прилегающих сел.

Третий проект – реабилитация здания Музея Истории и Этнографии Сорок. Учреждение планируется модернизировать согласно нынешним потребностям общественности. То есть, предполагаются дополнительные мероприятия, такие как: ателье по реставрации, культурные и коммерческие события, исследования. Обновление музея предполагает использование современных технологий: будут установлены электронные панно, таблички на международных языках, а также электронные экраны для проведения виртуальных туров.
Следующий этап – промовирование проектов с целью привлечения потенциального финансирования.

5. Выставка magi*k – техно-археология Бухареста от радио до интернета <http://e-zeppelin.ro/expozitia-magik-o-tehno-arheologie-a-orasului-bucuresti-de-la-radio-la-internet/> – это интеррактивная выставка об истории появления масс медии в Бухаресте. В выставку включены, как радио антены art deco, так и современная эпоха, когда город подключен к мировой сети – необычное исследование скрытого города, подсмотренное через районные сети, телевизионные шумы и цветные пиксели магического мира сегодня. Сегодня на крышах Бухареста можно наблюдать множество антенн, которые кажутся бессмысленными, но которые говорят о появлении медийной культуры. История начинается с появления радио в Бухаресте в 20-е годы. Затем послевоенный период, когда радио и ТВ стали массовыми, в Румынии коммунистических многоэтажек появляются импровизированные антенны, нацеленные на то, чтобы поймать как можно больше каналов. После 90-х эти антенны меняются на параболические, а затем и на микроволокно.

# АКТИВИЗМ

1. Претура района Ботаника объявляет о проведении публичных слушаний по проекту «Зональный Градостроительный план касательно оценки участка с кадастровым № 0100101265 по ул. Трандафирилор, 6» <http://botanica.md/anun%C8%9B-privind-organizarea-consult%C4%83rilor-publice-10> (парк Валя Трандафирилор). Слушания пройдут 5 января 2017 года, в 10:00 в претуре Ботаника. Презентацию проекта проведет автор S.R.L. „Arh-Est Studio”. Проект предполагает строительство жилых блоков и коммерческих площадей на месте ресторана Дойна. Приглашаем всех активных граждан, гражданское общество и прессу на слушания для того, чтобы выразить свое мнение относительно проекта.
Рекомендации можно отсылать на адрес претуры: ул. Теилор, 10, MD – 2043, или по электронному адресу претуры pretura_botanica at mail.md <mailto:pretura_botanica at mail.md>
2. Группа жителей зоны кинотеатра Гаудеамус подала в суд на примэрию мун. Кишинэу и высказалась против сноса кинотеатра и авторизации на это, полученной в августе этого года. Дело Диомидова Анна Стефан против примэрии рассматривается судом сектора Чокана (судья Виктор Бурдух). Следующее заседание по делу состоится 9 января 2017, в 14:00. Текст жалобы: https://ru.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus
 <https://www.scribd.com/document/333623829/Gaudeamus>Петицию против сноса кинотеатра Гаудеамус <http://www.petitieonline.com/cinematograful_gaudeamus_nu_trebuie_demolat> еще можно подписать.

3. Высшая Судебная Палата решила, что обжалование, поданое компанией FinPar (случай с кафе «Гугуцэ») содержит основания для обжалований, предусмотренных Гражданским процессуальным кодексом. Судьи рассматривают аргументы обоих сторон и решат, отменить, или оставить в силе решение Апелляционного суда. Следующее заседание по делу <http://agenda.csj.md/pdf_creator_civil.php?id=49714> состоится 18 января 2017 года.

# КИШИНЕВ

1. Городская Общественная Сеть (RCU) <https://www.facebook.com/groups/673148082811529/?fref=ts>, Центр по информированию местной власти (Polish Solidarity Fund) и фракция в муниципальном совете от партии «ЕНПМ – Юрий Лянкэ» аннонсировали проект о введении партисипативного (гражданского) бюджета в мун. Кишинэу <http://chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=17038>. Задача такого бюджета – изменить отношения гражданин-власти путем предоставления платформы, благодаря которой граждане смогут участвовать активнее в процессе управления городом. Это послужит росту местной демократии, продвижению плюрализма, включению в принятие решений различных ранее исключаемых групп граждан. Также такой бюджет послужит социальному правосудию и обеспечит высокий уровень гражданского контроля.
Так граждане муниципия Кишинэу старше 16 лет смогут подавать заявки на проекты гражданского бюджета. Их нужно будет подавать на основании специального формуляра, размещенного на официальной веб странице примэрии вместе со списком жителей муниципия, которые поддержали данный проект. Проекты будут разделяться на большие (от 100 тыс. леев – 500 тыс. леев) и мелкие (от 30 тыс. леев – 100 тыс. леев). Общая сумма гражданского бюджета для мелких проектов будет составлять 1 млн. леев, а для крупных – 2 млн. леев.
После того, как граждане подадут проекты, Дирекция по связям с общественностью при примэрии Кишинэу назначит заседание рабочей группы по гражданскому бюджету с целью рассмотреть технические параметры проектов. В состав группы будут входить по одному представителю от Дирекции местного самоуправления и Дирекции по связям с общественностью. Также в заседании могут участвовать муниципальные советники.
Заинтересовавшиеся могут излагать свои мнения по поводу данной инициативы, или внести предложения (в письменной форме, до 3 страниц) до 13 января 2017 года по следующему адресу: victor.lutenco at gmail.com <mailto:victor.lutenco at gmail.com>
Общественные слушания по данной инициативе пройдут 18 января 2017 в 10:00 в зале заседаний кишиневской примэрии.

Следите за новостями о проекте Гражданского Бюджета в Кишиневе по следующим ссылкам:
блог Гражданского Бюджета в Кишиневе: https://bugetparticipativ.wordpress.com/ <https://bugetparticipativ.wordpress.com/>
фейсбук группа Гражданского Бюджета в Кишиневе: https://www.facebook.com/groups/231865187243147/ <https://www.facebook.com/groups/231865187243147/>
группа на одноклассники: https://ok.ru/group/53095640006797 <https://ok.ru/group/53095640006797>
 <http://chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=17038>
2. Национальное Бюро Статистики Молдовы опубликовало отчет Социально-экономическая ситуация муниципия Кишинэу за январь-сентябрь 2016 <http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Chisinau/trimestrial/Chisinau_ian_sep_2016.pdf>. Отчет содержит статистическую информацию за триместр об экономической, социальной и демагрофической ситуации в муниципии. В отчете содержатся данные о: промышленности, сельском хозяйстве, инвестициях в долгосрочные материальные активы, транспорте, коммуникациях, туризме, продажах и услугах, страховании, оплате труда, безработице, демографической ситуации и нарушениях.

3. Общественная платформа PRIMĂRIA MEA запускает новую рубрику: «Что происходит, Кишинев?» в рамках которой жители муниципия будут рассказывать о Кишиневе. В первом выпуске <http://primariamea.md/ce-sentampla-chisinau-cu-nicu-apostu/> от 6 декабря 2016 ведущим был блогер Нику Апостол. Второй выпуск <http://primariamea.md/ce-sentampla-chisinau-cu-sergiu-cibotaru/> от 13 декабря 2016 вел тренер Серджиу Чиботару.

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Primariamea.md <http://primariamea.md/> выпустила серию материалов <http://primariamea.md/ar-fi-bine-sa-avem-subterane/> о подземных переходах столицы. В июле команда primariamea.md убеждала граждан <http://primariamea.md/4240-2/> проанализировать состояние подземных переходов Кишинева. В опросе приняли участие 485 человек. На вопрос «Что вам больше всего не нравится?» 45, 3% ответили, что переходы грязные, 30, 9% опрошенных считают переходы разрушенными, а 12, 7% – опасными.
Кое-какая информация о том, в каком состоянии находятся подземные переходы сегодня:
– из 18 переходов 16 сдаются в аренду на основании 31 контракта, 16 из которых – с истекшим сроком;
– в период 2013-2015 DGTPCC продлила срок аренды для 15 контрактов посредством обновления в базе данных устаревшей информации;
– DGTPCC не проводила инвентаризацию площадей всех подземных пешеходных переходов для установления реальной ситуации арендуемой территории, экономических агентах и их видах деятельности;
– существуют сложности по начислению платы за аренду и виды оплаты. Долги не были пересчитаны и изъяты и в итоге достигли 11, 1 млн. леев;
– власти разрешили проводить коммерческую деятельность в некоторых переходах некоторым экономическим агентам, отказывающимся оплачивать аренду, а также у которых не заключены контракты на помещения, нет соглашения от МСК о сдаче площади в аренду. Это ведет к использованию общественного пространства неавторизованными собственниками и влечет за собой необоснованное обогащение некоторых экономических агентов за счет муниципального бюджета;
– выдача коммерческой авторизации и авторизации на предоставления услуг осуществлялись на базе указаний вице-примаров муниципия, что создало условия для протекционизма и незаконной наживы в ущерб общественным интересам;
– в отсутствии соглашения МСК тендеры на получение права реконструировать и облагораживать входы-выходы из подземок были проведены не по правилам.

Тема подземок очень редко попадает под прицел прессы, а если и попадает, то касается только грязи, отсутствия освещения и наличие возможной опасности.
Из самых важных проблем, касающихся подземок, были выявлены следующие: поломанные ступеньки; остатки на стенах объявлений, что придает неэстетический вид переходам; сломанные перила, или их полное отсутствие; некоторые переходы частично освещены, либо вообще не освещены; пандусы устарели и уже не отвечают потребностям пешеходов; водосборники внутри переходов нарушены и поэтому во время дождей переходы заливает.

2. Ламия Камал-Чаоуи и Эмми Лью пишут на платформе Project Syndicate <https://www.project-syndicate.org/commentary/cities-inequality-inclusive-growth-by-lamia-kamal-chaoui-and-amy-liu-2016-11/russian>, что длительное развитие зависит от самих городов: «Во-первых, города должны сделать системы образования более содержательными, вложив капитал в профессиональные школы, где люди всех возрастов и уровня образования могут освоить различные рыночные специальности. Например, мэр города Атланта Касим Рид начал совместную программу партнерства между локальным инкубатором по запуску новых фирм (Агентством по развитию трудовых ресурсов города) и школой обучения программированию <http://techsquare.co/events/orientation-for-coding-cofounders-school/>, чтобы включить молодежь в систему наставничества, через которую можно освоить вопросы финансовой грамотности и получить навыки критического мышления, в то же время изучая программу по обучению написанию программного кода.

Во-вторых, города должны гарантировать, что занятость и возможности предпринимательства должны быть доступны всем людям, включая женщин, совершеннолетнюю молодежь, иммигрантов и обездоленных людей. В Стокгольме, который принял 8000 просителей статуса беженца осенью 2015 года и весной 2016 года, мэр Карин Уаннгард развивает новый тип школ для взрослых. Как часть всесторонней стратегии интеграции, в новых школах будут учить язык, получать культурные и технические навыки, необходимые для участия в рынке вакансий Стокгольма. В Сеуле мэр Парк Вон-Сун подготавливает площадки для предприятий малого и среднего бизнеса с предоставлением целевой финансовой поддержки, с подготовкой более справедливых сделок и субподрядных правил и систематизацией неофициальной занятости.

В-третьих, города должны гарантировать высококачественное, доступное и безопасное жилье в здоровых районах для всех жителей. В Париже принятый Мэром Идальго план «Право на первый отказ <http://www.paris.fr/actualites/preemption-liste-des-nouvelles-adresses-a-paris-2808>» позволяет муниципальному правительству приобретать поступающее на рынок жилье в выбранных районах таким образом, чтобы его можно было предоставить более бедным жителям в случае необходимости их переселения.».

3. Статья о «Городах» офисов в Бухаресте <http://life.hotnews.ro/stiri-viata_la_birou-21452875-orasele-birouri.htm>. «От всего двух непосредственных зданий двадцать лет назад до разрастания в «города офисов» – так можно описать эволюцию рынка офисных помещений в Бухаресте. За счет развития IT-промышленности, аутсорсинга и финансовых услуг, площадь офисных помещений в столице выросла в четыре раза за последние десять лет, до почти 2, 5 млн квадратных метров, и еще 500.000 квадратных метров строятся. Зоны севера и запада города могут послужить лучшим примером консолидации офисного сектора. Почти половина сданных площадей в 2016 году находятся в северной части, а более 65% проектов, которые готовятся сдать в эксплуатацию, расположены в Пипере. Итак, количество работников, почти сравнимое с количеством жителей Брашова, то есть более 250.000, проводят восемь часов в день в бизнес зоне Бухареста (север, центр и запад), и количество офисов растет. Можно говорить уже о рождении мини-городков в столице, которые адаптированы для того, чтобы обеспечивать своих «граждан» всем необходимым. Рабочее место перестало означать только стол и компьютер и работники уже высказываются за выбор пространства, в котором им работать. Уже нужны парковки для велосипедов, фитнес центры и так далее. Собственники офисов высшего класса уже располагают гаммой возможностей. Если говорить о зоне в ансамбле, то слово, применимое к этим hub-ам – «адаптивность». За короткое время эти зоны интегрировали полную линейку услуг, как ответ на потребности населяемых их граждан: от мест общепита и ресторанов до детских садов, игровых площадок, банков, клиник и зеленых насаждений. Почти 200 проектов современных офисов включают в себя не только рабочие места непосредственно, но и зоны отдыха, коммерческие зоны, вносящие вклад в развитие «городов в городах»».

4. В Париже, Мексике, Мадриде и Афинах с 2025 года будут запрещены дизельные машины и грузовики. Эта мера нужна для улучшения качества воздуха, как заявили мэры в рамках встречи лидеров городов <http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/masinile-cu-motoare-diesel-ar-putea-fi-interzise-in-mai-multe-orase--153264.html>, которая прошла в Мексике, передает BBC. Примары утверждают, что будут стимулировать водителей использовать другие машины, а также поощрять велосипеды и пешие прогулки. Использование машин на дизельном топливе является в последние годы очень обсуждаемой темой с точки зрения влияния на качество воздуха. ВОЗ утверждает, что ежегодно почти три миллиона человек умирает из-за загрязнения воздуха.

5. Европейское Заседание на тему общественных благ <https://www.youtube.com/watch?v=XEWDstHb8Bg> (European Commons Assembly) выступило с обращением к инициативам, активистам и организациям <http://europeancommonsassembly.eu/apel-la-o-adunare-europeana-privind-bunurile-colective/>, работающим в области охраны общественных благ.

Гражданские инициативы действуют для восстановления общественных городских благ, научных и электронных, а также продвигают будущее, основанное на демократическом участии, социальном равенстве и устойчивости окружающей среды. Мы считаем себя активными, заботливыми гражданами, действующими через поддержание справедливости и благосостояния окрестностей, городов и обществ.
В момент, когда европейские институции теряют поддержку и погружаются в кризис, мы, европейские граждане, требуем Европу назад. Нас беспокоит, что многие из наших правительств выказывают тенденцию поддерживать узкие интересы рыночных сил вместо того, чтобы заботиться об общественных благах населения и планеты в целом.
Мы обеспокоены ростом социальной несправедливости, а также климатическими изменениями, угрожающими нашему будущему. Нас не устраивают массовые приватизации и коммодификация, которые уже лишили многих из нас общественных благ, так необходимых для нашего физического, социального и культурного благополучия, а также для чувства собственного достоинства.
С 15-17 ноября различные инициативы, организации и активисты приняли участие в Европейском Заседании на тему общественных благ, организованном Европарламентом (Брюссель) при поддержке некоторых европарламентариев из нескольких парламентских групп.

6. Парламент Словении изменил Конституцию <https://www.theguardian.com/environment/2016/nov/18/slovenia-adds-water-to-constitution-as-fundamental-right-for-all> путем введения поправки, превращающей доступ к общественной питьевой воде в фундаментальное право граждан. Новая статья, принятая 64 голосами единогласно, гласит, что «все граждане имеют право на питьевую воду». В статье также сказано, что «водные ресурсы представляют собой общественное благо, администрируемое государством. Водные ресурсы прежде всего используются для обеспечения водой граждан и домов, и в этом смысле не являются коммерческим благом». Словения – первая страна в ЕС, которая включила право на воду в свою Конституцию (вместе с 15 другими странами по всему миру).

# ССЫЛКИ

– Беседа Стефана Грэхэма с Келлером Эстерлингом в книге Грэхэма ”Vertical: The City from Satellites to Bunkers” (Версо, 2016), ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo <https://www.youtube.com/watch?v=84YBJWfzAAo>
– Ассоциация « Cartographier au collège » (Жьен, Франция) проводила на протяжении 2016 года конкурс вымышленного картографирования на тему «Жизнь в городе будущего», результаты конкурса: https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir <https://visionscarto.net/la-ville-de-l-avenir>
– Статья в Calvert, о Spomenik – мемориале и памятнике войны на территории бывшей Югославии, ссылка: http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley <http://calvertjournal.com/articles/show/7269/spomenik-yugoslav-monument-owen-hatherley>
– Выставка русского фотографа Петра Антонова «Деверья, автомобили, фигуры людей и другие виды ограждения» исследует эстетические возможности современного городского пейзажа России, взяв Москву, как пример бывшего советского города, ссылка: http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/ <http://www.petrantonov.com/personal/amodelforacity/>
– Urbanautica – это независимая он-лайн платформа о визуальной антропологии и культурных пространствах, ссылка: http://www.urbanautica.com/about <http://www.urbanautica.com/about>
– Шведское правительство предлагает средства освобождения от уплаты налогов для ателье и предпринимателей, которые чинят технику и блага. Инициатива продумана для того, чтобы стимулировать повторное использование предметов бытовой техники и перестать выбрасывать на свалку те бытовые приборы, которые еще могут работать, ссылка: https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs <https://www.theguardian.com/world/2016/sep/19/waste-not-want-not-sweden-tax-breaks-repairs>
– Видеоканал факультета архитектуры Лондонского университетского колледжа, ссылка: https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos <https://www.youtube.com/user/BartlettTV/videos>
– Архив Ситуационистского Интернационала, ссылка: http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html <http://www.cddc.vt.edu/sionline/si/situ.html>
# КНИГИ

1. Ассоциация Colectiv A и инициатива La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur (Сильвиу Медешан, Лаура Панаит) выпустили книгу “cARTier. Intervenții periferice”/ «квАРТал. Периферические вмешательства <http://us6.campaign-archive2.com/?u=c9e46c874c1b68ff51d2c4799&id=b314a255e7&e=%5BUNIQID>» в рамках коллекции PUBLIC издательства IDEA. Презентация прошла 15 декабря 2016 в 19:00.
О книге: возможно ли (еще), чтобы искусство изменяло общество? И если да, какие этики и методологию необходимо извлечь? Это некоторые из вопросов, которые мы задавали себе на протяжении 4 лет. На некоторые из них удалось ответить, экспериментируя на местах, на другие отвечают городские артисты, которые прошли уже через то, что мы должны пройти. Для нас эта книга – сравнение и диалог между методологией, примененной в районе Мэнэштур и других подобных случаях в Румынии и в Европе. Мы издали серию критических текстов о практиках и альтернативах, которые доказали эффективность на периферии, то есть вне развитого центра. Нас интересует вопрос: как искусство может активировать общественность и городские территории, как может внести вклад в реальное построение физического и социального пространства города.

2. “Публичные пространства в действии” (Англо-Русскaя версия), редактор: Штефан РУСУ
19-го декабря 2016 в Душанбе была представлена книга <https://lists.idash.org/pipermail/oberlist/2016-December/007133.html> Публичные пространства в действии. Публикация охватывает компоненты проекта разделённые на несколько глав; в первой главе представлены очерки приглашенных исследователей, вторая глава посвящена площадке для исследования / анализа / картировании процессов преобразования общественных пространств в городах Центральной Азии – Мобильные Мастерские, организованные в Душанбе, Алматы и Бишкеке, включая некоторые из случаев. Эта глава знакомит читателей с исследовательской-документационной лабораторией и теоретическими семинарами, проведенными в Душанбе, включая подборку эссе приглашенных кураторов. Третья глава содержит фото-документацию арт проектов в публичном пространстве Душанбе.

3. Недавно был издан путеводитель по трансформации публичных пространств через искусство Реем Кедр из организации محطات للفن المعاصر Mahatat for contemporary art <https://www.facebook.com/MahatatCollective/>. Путеводитель можно извлечь отсюда <https://issuu.com/mahatat/docs/toolkit_en._final_issuu>, а благодаря интервью <http://www.culturalfoundation.eu/library/featured-people-reem-khedr> можно узнать поподробнее о процессе создания этой публикации.

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE <http://biblioteca.oberliht.com/buletin-lunar/> este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

oberliht
info at oberliht.com
http://oberliht.com

-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: </pipermail/oberlist/attachments/20170102/026cd395/attachment-0001.html>