[oberlist] Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru cartea roșie a arhitecturii moderniste/Muzeul Național de Arte a Republicii Moldova

[stefan rusu]

Pentru cei care sunt la Chișinău sau călătoresc în Republica Moldova,
expoziția este deschisă până pe 20 februarie.
***************************************************************************************

Scroll down for Eng.version
Ro.
***********************************************************************************

Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru cartea roșie a arhitecturii
moderniste
Perioada: 20 Ianuarie -20 Februarie, 2022
Locație: Muzeul Național de Arte a Republicii Moldova
https://www.mnam.md/

Expoziția este rezultatul unei cercetări în cadrul proiectului „Modernități
insulare” axată pe arhitectura socialistă din Asia Centrală si Europa de
Est și include o serie de imagini cu plante endemice juxtapuse cu
arhitectura modernistă. Expoziția conține, de asemenea, documentarul
„Întoarcerea din viitor” (Return from the Future) și eseul video „Frunze”
realizate în perioada șederii în Asia Centrala și a mai multor călătorii de
cercetare în Tadjikistan și Kârgâzstan între 2013-2019. În ultimele
decenii, conceptele precum specii rare și pe cale de dispariție,
conservarea biodiversității, protecția florei și faunei, sunt folosite tot
mai frecvent în discursul public. Una dintre formele de conservare a
biodiversității în Uniunea Sovietică a fost includerea lor în Cartea Roșie.
Cartea Roșie a URSS-ului a apărut în 1974, iar prima ediție a fost
publicată în 1978, și includea specii de plante rare. Printre acestea se
regăseau și speciile de pe teritoriile Kârgâzstanului, Tadjikistanului și a
Republicii Moldova. Ultima ediție a Cărții Roșii a fost tipărită în 1985.
De atunci, cu puține excepții, lista plantelor rare nu a fost revizuită,
iar Cartea Roșie nu a fost republicată. Flora si fauna din Kârgâzstan și
Tadjikistan este încă incomplet explorată, iar multe plante rare nu au fost
mediatizate. Unele dintre ele au zone de răspândire restrânse, fiind
limitate la câteva lanțuri muntoase sau chiar mici văi.
Juxtapunerea imaginilor modernismului sovietic din Kârgâzstan, Tadjikistan
si Republica Moldova cu imaginile plantelor rare din acele țări, implică un
unghi diferit de interpretare a patrimoniului arhitectural, nu doar ca și
clădiri singulare, ci și ca context care necesită o abordare similară
speciilor pe cale de dispariție și implicit protecția acestora. Unele
clădiri, precum cele din documentarul „Întoarcerea din viitor” sunt incluse
în patrimoniu național al Kârgâzstanului și, prin urmare, protejate de
stat. Cu toate acestea, multe clădiri sunt în paragină, inadecvat
întreținute în pofida statutului de monument din cauza aplicării
ineficiente a legislației.
Punctul de plecare pentru conceptul asocierii plantelor pe cale de
dispariție cu arhitectura din perioada socialistă vine de la Muzeul lui M.
Frunze - o clădire în stil modernist din Bishkek proiectată de arhitecții
G. Kutateladze și Y.Karikh în 1967. Muzeul deține un impresionant ierbar
(circa 1200 de piese) colectat de M. Frunze în timpul adolescenței sale.
Herbarul pe care îl regăsim în video-ul „Frunze” este o referință poetică
la cariera neîmplinită a lui Frunze de a-și dedica viața științelor
naturale. Starea de conservare și necesitatea păstrării arhitecturii
moderniste precum muzeul dedicat lui M. Frunze dar și a altor clădiri
remarcabile din Bishkek este subiectul documentarului „Întoarcerea din
viitor” (Return From The Future). Expoziția a fost concepută inițial pentru
Trieste Contemporanea, Italia unde a fost produsă si prezentată în 2021.
Patrimoniul cultural al trecutului recent care reprezentă estetica
modernistă este direct corelat cu dezvoltarea urbană cu care ne confruntăm
astăzi. Păstrarea moștenirii moderniste în situația socio-economică actuală
în contextul dezvoltării urbane este extrem de problematică, în unele
cazuri chiar dramatică. Ne confruntăm cu lipsa de conștientizare a
semnificației sociale și valorii istorice ale acestor monumente unice pe
cale de dispariție. Seria foto, documentarul si video-ul sunt o tentativă
de a schimba această percepție.

ÎNTOARCEREA DIN VIITOR (Return from the Future)
43’, HD, 2019
Camera: Azat Ruziev
Montaj: Denis Bartenev
Un film de Ștefan Rusu
Titlul se referă la subiectul romanului științifico-fantastic „Întoarcerea
de la stele” de Stanislav Lem. Pilotul Gal Bregg se întoarce dintr-o
expediție spațială după 127 de ani de timp terestru, timp în care viața pe
pământ s-a schimbat radical. Romanul abordează o serie de subiecte cum ar
fi alienarea socială, șocul cultural și distopia, care sunt sincronizate cu
starea actuală a orașului în care a revenit. Cosmonautul este similar cu un
arhitect care se întoarce în orașul pe care l-a creat într-un secol
anterior.
Filmul este un eseu vizual despre starea actuală de conservare a
arhitecturii moderniste sovietice din orașul Bishkek. Motivul principal a
fost investigarea stării de conservare a clădirilor emblematice,
intervievarea arhitecților și experților privind semnificația, utilizarea
anterioară, dar și soarta viitoare a clădirilor într-un context politic și
economic aflat în perpetuă schimbare, când agenda politică a virat de la
ideologia comunistă la economia de piață liberă și promovarea valorilor
naționale. Un aspect important al acestei investigații este evoluția
statutului clădirilor, funcției și încărcăturii simbolice pe care au avut-o
în societatea comunista, cum este cazul Muzeului de Istorie de Stat (fostul
Muzeu V. Lenin) sau al Muzeului de Arte Plastice Gapar Aitiev, care și-au
pierdut semnificația ideologică odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. În
perioada comunistă, cele două clădiri și colecții au fost principalele
instrumente de modelare a societății și a omul nou – constructorul
socialismului avansat conform gândirii și principiilor marxiste. În
Kârgâzstanul independent, fostele colecții și-au pierdut încărcătura
ideologică și influența asupra societății; cu toate acestea, clădirile au
potențialul de a servi societatea în noile circumstanțe, atunci când
promovează istoria și cultura națională.
Filmul este o privire de ansamblu și o evaluare a stării de conservare a
clădirilor incluse in patrimoniul național, dar și a transformărilor urbane
survenite în Bishkek după anii 90. Filmul a fost produs ca parte a
inițiativei „Modernități insulare” ce cuprinde o serie de documentare cu
caracter investigativ privind arhitectura modernistă sovietică din Asia
Centrală (Almaty, Ashgabat, Tashkent și Dushanbe).

FRUNZE
HD, 17’, 2018
Montaj: Denis Bartenev
Camera: Azat Ruziev
Un film de Stefan Rusu
Subiectul filmului este revizitarea muzeului (casa memorială) și locul de
naștere al lui Mihail Frunze (1885–1925), în care imaginile turului ghidat
prin colecția muzeului sunt juxtapuse cu ierbarul colectat de Frunze.
Traiectoria revoluționară a lui Frunze este percepută astăzi ca o colecție
de obiecte care practic și-au pierdut semnificația în sfera publică a
societății kârgâze.Ierbarul este o reminiscență a istoriei care devine
irelevantă la o anumită curbă a evoluției umane în momentele în care
lucrurile par învechite și uitate. Atât colecția muzeului cât și personalul
muzeului pot fi asemuite unui ierbar.
Motivul ierbarului vine din perioada adolescenței, atunci când pe parcursul
unei expediții a parcurs cu colegii de școală aproximativ 3000 de km prin
10 trecători montane din Tian-Shan, de la Vernâi (actualul Almaty), prin
Issyk-Kul, Tian-Shanul Central, și Narân până la Fergana și înapoi. La
sfârșitul clasei a VI-a, el și însoțitori săi (Poyarkov, Ivanov, Aronovich
și Novak) au făcut o excursie lungă de-a lungul Kârgâzstanului. În acest
parcurs au fost colectate peste 3000 de insecte și un impresionant herbar
de circa 1200 de plante endemice.
Muzeul memorial a fost înființat după moartea lui Frunze survenită în
circumstanțe obscure în 1925. A fost dedicat carierei revoluționare și
militare a unui personaj născut în capitala unei țări și care a contribuit
la construcția unei noi societăți. Mai târziu, muzeul a fost extins
printr-o clădire modernistă (proiectată de arhitecții - Gennady
Kutateladze, Yury Karikh, edificată în 1967) care a încorporat casa
țărănească a familiei Frunze. Această modestă casă memorială din lut cu
acoperiș de paie este locul de naștere al lui Mihail Frunze (1885–1925),
iar capitala Kârgâzstanului a fost redenumită „Frunze” la scurt timp după
moartea sa. Herbarul este o referință la o traiectorie neîmplinită a
carierei lui Frunze de a se dedica științelor naturale.
*************************************************************************

Eng.
For those who are in Chisinau or travel to Moldova, the exhibition is open
till 20th of February.
*************************************************************************
Endangered Species: A plea for a Red Book of Soviet Modernism
Period: 20 January-20 February, 2022
Location: National Museum of Fine Arts of Republic of Moldova
https://www.mnam.md/

The exhibition is the outcome of a research, part of “Insular Modernities”
project, focused on socialist architecture from Central Asia and Eastern
Europe that includes a photo-series of endemic plants juxtaposed with
modernist buildings, a documentary “Return From The Future” and the video
“Frunze”. The research was undertaken by Stefan Rusu during an extensive
stay and several trips in Tajikistan and Kyrgyzstan between 2013-2019. In
the last few decades, concepts such as rare and endangered species,
biodiversity conservation, protection of flora and fauna, Red Book and
others are used more frequently. One of the forms of biodiversity
conservation in the Soviet Union was the Red Data Books. The "Red Book of
the USSR" was established in 1974 and the first edition was published in
1978, which included species of rare plants. Among them species found on
the territories of Kyrgyzstan, Tajikistan and Republic of Moldova were
included. The last edition of Red Book was in 1985. Since then, with few
exceptions, the lists have not been revised and the Red Book has not been
republished. The flora of Kyrgyzstan and Tajikistan is still incompletely
explored. Many plants have never been illustrated. Some of them have narrow
distribution areas, being confined to a few mountain ranges or even small
valleys. Juxtaposing the images of modernist architecture from Kyrgyzstan,
Tajikistan and Republic of Moldova with the images of rare plants from
those countries, imply a different angle of interpretation of the
architectural heritage, not only as singular buildings, but also as a
context that need similar approach as endangered species and their
protection. Some buildings, like those from “Return From the Future''
documentary, are listed as national heritage of Kyrgyzstan and therefore
protected by the state. However, some buildings are in decay, not
maintained and preserved according to their status due to weak and
inefficient application of the law.
The starting point for the concept of juxtaposing endangered plants versus
modernist architecture comes from the Museum of Mikhail Frunze - a
modernist building designed from Bishkek by G. Kutateladze and Y.Karikh in
1967. Among the museum collection there is an impressive herbarium (about
1200 items) assembled by the soviet revolutionary M. Frunze during his
childhood. The herbarium from the video “Frunze” is a poetical reference to
Frunze’s unfulfilled path to dedicate his life to natural science. The
state of conservation and the need to preserve the modernist architecture
such as the Museum of Mikhail Frunze and a series of other buildings are
the subject of the documentary and the current exhibition.
The cultural heritage of the immediate past in the case of modernist
aesthetics is directly connected with present and future urban
developments. However, the preservation of modernist heritage in the
current socio-economic situation and urban context is problematic, in some
cases even dramatic. In reality, very often there is a lack of social
awareness of its historic significance and value as unique monuments. The
photo-series, the documentary and the video are an attempt to change this
perception. The exhibition traveled to Chisinau from Trieste where it was
produced and presented at Trieste Contemporanea, Italy in 2021.

RETURN FROM THE FUTURE
43’, HD transferred to DVD, 2019
Camera: Azat Ruziev
Image&sound editor: Denis Bartenev
Directed by Stefan Rusu
The title refers to the plot of the science fiction novel "Return from the
Stars" by Stanislav Lem. The pilot Gal Bregg returns from the space
expedition, after 127 years of terrestrial time, during which life on the
Earth has radically changed. The novel discusses the ideas of social
alienation, cultural shock and dystopia, which is synchronized with the
current state of the city. The cosmonaut resembles an architect that
returns to the site he created in another century. The film is a visual
essay on the current state of conservation of soviet modernist architecture
of Bishkek city. The initial idea was to investigate iconic buildings,
discuss with architects and experts about multiple aspects of former use
and future fate of the buildings in the new political and economic
circumstances, when the political agenda shifted from communist ideology to
free market economy and promotion of national values.
A particular aspect of this investigation is the changing status of the
buildings from its former ideologically charged function and position in
the society, as it is the case of the State History Museum (former V. Lenin
Museum) or Gapar Aytiev Fine Art Museum, which suddenly lost their
significance with the collapse of the Soviet Union. During socialist period
the two buildings and collections were the main instruments to shape the
society and the new man – the builder of advanced socialism according to
Marxist thought and principles. In independent Kyrgyzstan the former
collections became obsolete and lost their influence on people; however
 the buildings have the potential to serve the society in the new
circumstances promoting national history and culture. All together the film
is an overview of the state of conservation of the buildings listed as
national heritage, but also an overview on recent urban changes and
transformation occurred in Bishkek after the 90s. The film was produced as
part of “Insular Modernities”, comprising a series of documentaries about
modernist architecture from Central Asian context (Almaty, Ashkhabad,
Tashkent, and Dushanbe).

FRUNZE, HD, 17’, 2018
Image&sound editor: Denis Bartenev
Camera: Azat Ruziev
Directed by Stefan Rusu
The plot of the film is based on the memories of a forester from Chui
region, who visits a museum-memorial house, which he couldn't do for many
years, due to his remote location in the mountains. The house is the
birthplace of Mikhail Frunze (1885–1925) and among his personal items the
forester found a herbarium collected by Frunze himself.
Herbarium is a reminiscence of the history that becomes irrelevant at the
certain curve of human evolution at the times when the things become
obsolete. The motive of herbarium comes from his teenage times when he
drove with his schoolmates about 3000 miles: through 10 Tian Shan passes,
from Verny (current Almaty), through Issyk-Kul, Central Tien Shan, Naryn -
to Fergana and back. At the end of the 6th grade, he and his four
companions (Poyarkov, Ivanov, Aronovich and Novak) made a long excursion
along their native land. On the way an impressive herbarium of 1200 endemic
plants were collected. The herbarium is a reference to Frunze’s unfulfilled
path to dedicate his life to natural science. The memorial house museum was
set up after his imminent death under obscure circumstances in 1925. Frunze
was born in the region and the capital of a new born country Kyrgyzstan got
his name, he was involved in building a socialist state and a new society -
a tribute to his revolutionary and military career. Later the museum was
extended and a modernist building was erected over the thatched cottage of
the Frunze family, designed by architects - Gennady Kutateladze, Yury
Karikh and built in 1967.  The new museum follows the principle used by
Georgian architects in the construction of the Stalin museum erected in
1957 in Gori, Georgia. This modest memorial house was allegedly the
birthplace of Mikhail Frunze (1885–1925), for whom Bishkek - the capital of
Kyrgyzstan was renamed as 'Frunze' shortly after his death.
Frunze’s revolutionary trajectory is perceived today as a collection of
items that almost lost its significance in the public sphere of Kyrgyz
society. The museum's collection and the museum’s personnel resembles a
herbarium.

BIO
Stefan RUSU (b. 1964 in Kâietu, Moldova). His artistic/curatorial agenda is
geared towards the social and political changes in East European societies
after the fall of the Berlin Wall and dissolution of the Soviet Union.
Beginning with 2000 he was involved in the development of KSAK - Center for
Contemporary Art, Chisinau where he produced curatorial projects and art
initiatives and following the years 2005-06 completed Curatorial Training
Program at Stichting De Appel in Amsterdam, where he co-curated “Mercury in
Retrograde”.
In between 2014-2015 he developed a regional project in Central Asia, being
the curator and editor of “Spaces on the Run” (2015). Urban transformations
and the changes occurred in the public sphere where the subjects of his
other curatorial endeavour - CHIȘINĂU - Art, Research in the Public Sphere
(a project produced by [KSAK[-Center for Contemporary Art/Chisinau, 2010) –
a cross-disciplinary platform that investigated the dominant institutional
and political discourses that have shaped the society and the urban
landscape of town in the course of its recent history. In 2012 he directed
“Reclaiming the City” commissioned by 7th Berlin Biennial, which reflects
on dramatic socio-economic structural changes, the physical transformation
of the city following the dismantling of the Berlin Wall and the impact of
gentrification processes on public space. In 2018 he participated in TAB
Tbilisi Architecture Biennale – “Buildings are not enough” with site
specific intervention –Block 89. Stefan is a member of IN SITU – European
platform for Artistic Creation on Public Space: http://in-situ.info/en/.
His recent initiative, Insular Modernities, explores how the phenomena of
socialist architecture formed in Eastern Bloc, is maintained, preserved and
perceived in contemporary societies. Aiming at preservation of modernist
heritage from Central Asia and Eastern Europe, it analyses in various
formats (exhibitions, publications, documentaries, social networks, etc.)
the former function and current state of conservation of socialist
architecture, as well as the role and changing status of public space at
the new turn of the history.

***********************************************************************

More info: https://www.mnam.md/expozitii-temporare?lang=ro
-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: </pipermail/oberlist/attachments/20220214/1ecf24e8/attachment-0001.htm>